A trecut la cele veșnice rvs. pr. dr. Remus Dobra

Cu profundă durere sufletească, aducem la cunoștinţă, că în ziua de 27 septembrie 2022 – în mod fulgerător – a trecut la cele veșnice, fratele nostru în Cristos, Rvs. Pr. dr. Remus Dobra, fiind în vârstă de 45 de ani, paroh la Dumbrăviţa şi Giarmata.

Părintele dr. Remus Dobra s-a născut la 23 noiembrie 1976. A urmat studiile Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai pe care a absolvit-o în anul 2004, obţinând licenţa în Teologie,.

A fost hirotonit preot la data de 5 decembrie 2004 de către Preasfinţitul Alexandru Mesian, Episcop eparhial de Lugoj. A făcut parte din rândul clerului căsătorit.

În perioada 2006-2007 a urmat studii de master, iar în perioada 2008-2011 a urmat studiile de doctorat ale Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din Bucureşti, obţinând doctoratul în Teologie cu teza: „Sinodalitatea în Biserica Română Unită (Secolele XVII-XIX)”.

Prima parohie încredinţată în misiunea preoţească a fost parohia Giarmata, iar la 30 ianuarie 2007 a fost numit paroh şi pentru parohia greco-catolică nou-înfiinţată din Dumbrăviţa.

Cu ocazia sfinţirii noii biserici din Dumbrăviţa, la 27 iunie 2021, PS Alexandru a conferit Crucea Pectorală, Preacucernicului Părinte dr. Remus Dobra pentru activitatea pastorală desfăşurată pe parcursul a aproape 17 ani de preoţie, într-o perioadă foarte grea, de refacere a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi în mod deosebit pentru râvna depusă pentru construirea noii biserici parohiale greco-catolice cu hramul „Preasfânta Treime” din Dumbrăviţa.

Episcopii Alexandru şi Ioan, împreună cu clerul şi credincioşii Eparhiei de Lugoj, roagă pe Atotputernicul Dumnezeu să-i dăruiască odihnă veşnică, iar familiei îi transmit sincere condoleanţe.

Înmormântarea va avea loc sâmbătă 1 octombrie. Programul va începe de la ora 12.00 cu Sfânta Liturghie în biserica parohială Dumbrăvița (Str. Perlei colț cu str. Nicolae Bălcescu, Dumbrăvița), apoi va urma Slujba înmormântării.

Odihna veșnică dă-i-o lui, Doamne, și lumina cea fără de sfârșit să-i strălucească. Dumnezeu să-l odihnească în pace pe servitorul său credincios!

În veci pomenirea lui!

Biroul de presă al Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj




O nouă întâlnire a preoţilor din Protopopiatul de Lugoj

La sediul Episcopiei de Lugoj a avut loc în dimineața zilei 22 septembrie 2022, cu începere de la orele 10, cea de-a şasea întâlnire a preoţilor parohi din Protopopiatul de Lugoj.

Primele cinci întâlniri au fost propuse în cadrul parcursului sinodal care s-a încheiat în luna mai a acestui an.

La această întâlnire, alături de preoţii parohi din Protopopiatul de Lugoj, au fost prezenţi cei doi episcopi: PS Alexandru Mesian, Episcop epahial de Lugoj şi PS Călin Ioan Bot, Episcop auxiliar de Lugoj. Invitatul întâlnirii a fost părintele Ovidiu Cozmuţa, Protopop de Oraviţa care a vorbit preoţilor pe tema: Cine sunt credincioşii pe care îi am de păstorit în parohia care mi-a fost încredințată?

Întâlnirea a fost deschisă cu rugăciunea „Ora a III-a”.

Preasfinţitul Ioan a adresat câteva cuvinte celor prezenţi, subliniind rolul şi importanţa acestor întâlniri ca proces de formare permanentă a preoţilor. De-asemenea aceste întâlniri sunt o ocazie de cunoaştere şi comuniune. A amintit că în alte protopopiate ale Eparhiei de Lugoj există deja o frumoasă tradiţie a întâlnirilor protopopiale lunare. I-a mulţumit părintelui Ovidiu care a răspuns invitaţiei de a prezenta tema propusă.

În continuare Părintele Ovidiu a trecut la expunerea temei. A făcut o incursiune istorică amintind episodul de la 1700 când o parte din românii din Ardeal s-au unit cu Biserica Romei şi cum credincioşii de atunci i-au urmat cu încredere pe preoţii care au aderat la unire. Părintele Ovidiu a subliniat faptul că Biserica de atunci a fost extrem de atentă la nevoile umane, oferind un plus de valoare în comparaţie cu alte confesiuni de la acea vreme. Părintele a subliniat că şi astăzi Biserica prin preoţii ei trebuie să asculte nevoile credincioşilor.

O altă preocupare pe care Părintele Ovidiu a expus-o a fost legată de tinerii care pleacă dintr-o parohie mică într-un oraş mare, de regulă la facultate. Este foarte important de a se găsi soluţii pentru ca aceşti tineri să nu-şi piardă identitatea.

Ca experienţă la nivel parohial, Pr. Ovidiu a spus că în perioada pandemiei a pierdut 23% de credincioşi din parohie, iar 15% au rămas cu teama generată de pandemie, de a evita contactele sociale. În acest context nou creat, întrucât credincioşii nu au venit la biserică, a mers Biserica la ei şi astfel în timpul pandemiei Părintele Ovidiu a celebrat pe rând la fiecare familie.

Legat de întrebarea cine sunt credincioșii mei, pr. Ovidiu a mai oferit exemplul proiectelor sociale de care se ocupă la nivel extra parohial: căminul şi Centrul maternal unde sunt 13 copii şi 4 mame.

În încheierea expunerii pr. Ovidiu a subliniat că e important de a se începe procesul, munca adică „să semănăm chiar dacă roadele le vor culege cei care vin după noi. Bucuria este să facem asta şi cele materiale vin de la sine”.

În continuare PS Alexandru a spus că este important şi de mare efect ca preoţii să se întâlnească pe o temă concretă din care fiecare să aibă ceva de învăţat. Se spune că discuţiile între preoţi sunt ca „un al optulea sacrament”, a afirmat Preasfinţia Sa.

PS Alexandru i-a încurajat pe preoţi să se perfecţioneze în misiunea pe care au primit-o. „Ca preoți” a spus Preasfinţia Sa, „avem obligații să lucrăm în cele spirituale iar cele materiale să fie sursa în cele spirituale”. Datoria preotului este aceea de a-i învăţa pe credincioşi în materie de credinţă, morală şi sacramente (Catehismul) după îndemnul Mântuitorului: „Precum m-a trimis pe mine Tatăl şi eu vă trimit pe voi …”. (Cf Ioan 20, 21) „Mergând învăţaţi! …” (Cf. Matei 28, 19)

După o scurtă pauză, a urmat un timp de dezbatere în care fiecare dintre cei prezenți a împărtășit aspecte din experiența proprie pe marginea temei abordate.

Întâlnirea s-a încheiat cu masa de prânz.

Următoarea întâlnire va fi găzduită de parohia-sanctuar marian „Maica Domnului, Apărătoarea noastră” Scăiuş şi avea loc în ziua de 20 octombrie a.c., întâlnire în cadrul căreia preoții parohi vor începe să facă prezentarea parohiilor încredințate lor spre păstorire și administrare.

A consemnat: Raimondo-Mario Rupp




Anunţ: Pelerinajul de toamnă la Sanctuarul „Maica Domnului Apărătoarea Noastră” Scăiuş

Sâmbătă, 1 octombrie 2022, va avea loc la Scăiuş, Pelerinajul de toamnă în cinstea Maicii Domnului.  

Program:

  • 0930 — Sfântul Rozar.
  • 1000 — Sfânta Liturghie arhierească, pontificată de către PS Călin Ioan Bot, Episcop auxiliar de Lugoj.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, se va rosti rugăciunea de Consfinţire la Inima Neprihănită a Preacuratei Fecioare Maria.

Anul acesta se împlinesc 88 de ani de când icoana Maicii Domnului din biserica de la Scăiuş (jud. Caraş-Severin), a lăcrimat de două ori (30 septembrie şi 15 octombrie 1934).

Biroul eparhial de presă




Vizită pastorală a Preasfințitului Ioan în Parohia Brad

În Duminica de după Înălțarea Sfintei Cruci, la 16 septembrie 2022, Parohia Greco-Catolică Sfântul Anton de Padova din Municipiul Brad – Zarandul nostru românesc și pitoresc – a avut parte de vizita Preasfinției Sale Ioan Călin Bot, episcop auxiliar de Lugoj.

Primirea Preasfinției Sale la Brad s-a făcut în fața bisericii noastre unde erau adunați credincioși aparținând mai multor confesiuni, domnul viceprimar Ioan Florin Oprişa împreună cu preotul paroh Ioan Tîncu și onoratul părinte Ceciliu Micu, protopop al Devei și Hunedoarei.

Parohul locului urează „bun venit” ierarhului și își manifestă marea bucurie pentru această vizită rară, oferindu-i un frumos buchet de flori.

Intrând în biserica recent construită și cu mult gust împodobită, în intonarea de către membrii corului a imnului arhieresc, „Pe Stăpânul și Arhiereul nostru…”, Preasfinția Sa ajutat de preoți, sfințește iconostasul bisericii și oficiază Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur.

În Cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Ioan a vorbit despre importanţa Sfintei Cruci. I-a îndemnat pe credincioşi să reflecteze la câteva semnificaţii ale Crucii. Astfel:

  • Crucea materială de pe Golgota, purtată de Isus, sfințită de El prin pătimire, iubire și moartea Sa;
  • Crucea ca axă a lumii, a universului de mântuit: „Crucea s-a înfipt pe pământ și s-a atins de ceruri, nu ca un lemn ajungând la înălțime, ci Tu Doamne, printr-însa umplând toate.” (Sedelnele Crucii, vineri la utrenie, glasul III.)
  • Crucea ca simbol creștin care este o sinteză a credinței creștine. Prin acest semn ne arătăm apartenența. Crucea de pe altar, de pe iconostas, din biserică și de pe piept este simbol al apartenenței.

După Sfânta Liturghie, părintele paroh Ioan a mulțumit lui Dumnezeu, Preasfințitului părinte episcop, părintelui protopop, autorităților locale, precum și tuturor celor prezenți la această frumoasă sărbătoare.

Preasfinția Sa Ioan a apreciat mult grija pe care părintele paroh Ioan Tîncu o are pentru Biserica parohială și pentru comunitatea care îi este încredințată și pe care o păstorește cu zel de 22 de ani.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă fraternă.

***

În după masa aceleași zile, Preasfinția Sa a vizitat familia părintelui Petrișor Gherghel, a asistat la Sfânta și dumnezeiasca Liturghie celebrată la Biserica Greco-Catolică Imaculata din Deva și a ținut cuvântul de învățătură. I-a încurajat pe credincioși, îndemnându-i să le fie recunoscători preoților pentru munca lor pastorală și administrativă și să-i susțină în misiunea lor.

Text şi fotografii: pr. paroh Ioan Tîncu




Participare a Preasfinţitului Ioan la Hramul Schitului „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Stânceni, județul Mureș

La invitația Maicii Éliane Poirot O.C.D și cu binecuvântarea Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Preasfinţitul Ioan, Episcop auxiliar de Lugoj a participat în zilele de 13 și 14 septembrie a.c. la Hramul Schitului Înălțarea Sfintei Crucii de la Stânceni, respectiv la Vecernia și Utrenia Sărbătorii, la Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, precum și la întâlnirea Fraternității Sfântul Ilie.

De pe site-ul mănăstirii aflăm că schitul de la Stânceni a luat fiinţă în anul 1994. „Răspunzând invitației mitropolitului greco-catolic din România, Î.P.S. Lucian Cardinal Mureşan, mănăstirea Sfântul Ilie, Carmelul din Saint Rémy (Franța), a pus bazele unui schit, într-o vale din Carpaţi, la Stânceni, la 14 septembrie 1994, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci. Schitul este consacrat Sfintei Cruci, care îi uneşte pe toţi creştinii în aşteptarea Învierii. La marginea unui sat unde locuiesc ortodocşi, catolici şi protestanţi, schitul este un loc de rugăciune pentru Unitate.”

„Având convingerea că Carmelul, care s-a născut în Muntele Carmel (Israel), poate fi o punte între Orient și Occident, călugărițele au adoptat ritul bizantin, prin celebrarea liturgiei bizantine, studiul Părinților Bisericii, tradiția icoanelor; carmelitele încearcă să trăiască harisma Bisericii neîmpărțite.”

În anul 2020 Schitul de la Stânceni a primit rangul de Sanctuar Arhiepiscopal Major.

Schitul Înălțarea Sfintei Cruci primește viață de la neobosita dăruire – în mod particular – a doi oameni: Maica Éliane Poirot O.C.D., stareța și inima acestuia, precum și de la Părintele Arhimandrit Dr. Cornel Dârle, Rectorul Sanctuarului Arhiepiscopal. Dânșii sunt sprijiniți în activitățile pe care le organizează la mănăstire de un grup persoane ce constituie Fraternitatea Sf. Ilie.

La Dumnezeiasca Liturghie a hramului au concelebrat alături de Preasfinția Sa, părintele Arhimandrit Cornel Dârle, părintele Protopop Adrian Lung precum și alți patru preoți greco-catolici din Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș.

Este de remarcat ce bogăție constituie catolicitatea Bisericii și cum devine posibil ca un vechi ordin Carmelitan să adopte un alt rit și să prindă rădăcini într-o biserică de o altă tradiție.

Prezența rugătoare la Schit, consacrarea vieții și jertfa de fiecare zi a călugărilor este cel mai prețios lucru. Astfel de oaze de spiritualitate țin în echilibru lumea.

Caracteristica fundamentală a Schitului este ecumenismul teologic și al rugăciunii. Aici se organizează constant Colocvii și Simpozioane interconfesionale, internaționale, tot aici fiind editată revista Mikhtav.

„Am revenit îmbogățit și înnoit sufletește de la acest hram, de la întâlnirea cu Dumnezeu în rugăciune și de la întâlnirea cu oamenii iubitori de Dumnezeu. Recomand vizitarea și poposirea în această oază de pace, în acest loc de spiritualitate și colț de rai pe pământ” ne-a declarat Preasfinţitul Ioan.

Raimondo-Mario Rupp
Biroul de Presă al Episcopiei de Lugoj

Mai multe fotografii se găsesc AICI.