Festivalul Sărbătorilor de Iarnă, Lugoj 2022. Concert de Colinde al corului „Reînvierea”

Pe o vreme destul de mohorâtă, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 10 decembrie 2022, Corul „Reînvierea” al Catedralei din Lugoj, dirijat de d-na Prof. Olimpia Drăgan, a susţinut un prim recital de colinde în acest an. Coriştii au cântat piese din repertoriul muzicii româneşti şi internaţionale.

Concertul a avut loc în cadrul Festivalului Sărbătorilor de Iarnă – Lugoj 2022, care – în acest an – se desfăşoară Parcul „George Enescu” din Lugoj din 1 până în 24 decembrie 2022. Festivalul este organizat de către Asociația FOA – „Fusion of Arts”, acest proiect fiind finanţat din bugetul local al Municipiului Lugoj.

Următorul concert susţinut de corul „Reînvierea” va avea loc în Catedrala Lugojului, în ziua de 24 decembrie – Ajunul Crăciunului, de la ora 17.

Raimondo-Mario Rupp

Mai multe fotografii se găsesc AICI.




Hirotonire de preot în catedrala Lugojului

În cadrul Sfintei Liturghii celebrate în Catedrala „Coborârea Spiritului Sfânt” din Lugoj, în Duminica a XXII-a după Rusalii, la 4 decembrie 2022, Preasfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj a hirotonit un nou lucrător în via Domnului, pe diaconul Tiberiu Iosif Szabo. Este cel de-al 115-lea preot hirotonit de Preasfinția Sa în cel de-al 29-lea an de păstorire a Eparhiei Lugojului.

Născut în localitatea Chişineu-Criş, la 23 decembrie 1984, tânărul Tiberiu Iosif Szabo a absolvit Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universităţii „Babeș-Bolyai”, departamentul Teologie Pastorală Oradea, obținând licența în teologie în anul 2020. În perioada 2020-2022 a urmat şi cursurile master ale aceleiași facultăţi.

De Sărbătoarea Sf. apostol Andrei, la 30 noiembrie 2022, a fost hirotonit diacon în catedrala Lugojului de către Preasfinţitul Alexandru. Este căsătorit şi locuieşte în localitatea Sintea Mare.

La Sfânta Liturghie Arhierească din ziua hirotonirii întru preoţie, alături de Preasfinţitul Alexandru au concelebrat: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicarul general al Eparhiei de Lugoj, pr. prot. On. Ioan Pop, parohul Catedralei, pr. Dănuţ Ciuban, Protopop de Chişineu-Criş şi paroh la Sintea Mare şi pr. Narcis Ardelean, paroh la Şanoviţa.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul „Reînvierea” al catedralei, dirijat de d-na Prof. Olimpia Drăgan.

În Cuvântul de învățătură, Preasfinţitul Alexandru a vorbit pe marginea Evangheliei zilei, apoi l-a încurajat pe tânărul preot nou hirotonit. „Pentru Noi şi pentru Biserică” a spus Preasfinţia Sa „este o mare bucurie că de azi înainte Părintele Tiberiu îşi va putea îndeplini misiunea pentru care s-a pregătit de mult timp.

Preasfințitul Alexandru a salutat cu mult drag grupul numeros al familiei Părintelui neo-hirotonit şi pe credincioşii din Sintea Mare veniți în pelerinaj la catedrala din Lugoj cu această ocazie. Episcopul a amintit că în această parohie mai sunt încă doi tineri care sunt studenţi la teologie, pregătindu-se pentru a deveni preoţi.

Ierarhul a menţionat că la ora actuală în Eparhia de Lugoj există aproximativ 20 de preoţi care slujesc în câte două parohii. Această criză de vocaţii la preoţie este o problemă generală, mai ales în Europa unde este cunoscut faptul că în ultimii ani a scăzut numărul tinerilor care se orientează spre Sfânta Preoţie.

PS Alexandru a subliniat faptul că Preotul primeşte haruri speciale, odată cu hirotonirea lui, pentru a-şi putea îndeplini misiunea la care este chemat de Isus Cristos: să-i înveţe pe oameni, să administreze Sfintele Taine, si să conducă Poporul lui Dumnezeu, comunitatea care i-a fost încredinţată: „ … Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le! …”. (Cf. Mt. 28, 19)

Preasfinţitul Alexandru l-a felicitat pe noul preot hirotonit şi a adus mulţumiri bunului Dumnezeu pentru darul pe care Eparhia de Lugoj l-a primit de a mai avea încă un lucrător în via Domnului.

În încheierea Cuvântului Său, Episcopul a felicitat pe toţi cei care l-au sprijinit până în prezent pe Părintele neo-hirotonit: părinţi, soţie, rude, credincioşi, preoţi, profesorii de teologie – toţi cei care l-au format şi ajutat ca apoi să-şi poată îndeplini obligaţiile pastorale.

Părintele nou hirotonit, Tiberiu-Iosif a prezentat credincioşilor câteva date despre el, menţionând în special faptul că a slujit ca şi cantor în biserica din Sintea-Mare încă din anul 1998.

În continuare Părintele Tiberiu a mulțumit, în primul rând bunului Dumnezeu pentru chemarea la preoție, în al doilea rând Preasfințitului Episcop Alexandru. A mulţumit în mod deosebit Părintelui Dănuţ Ciuban pentru toate sfaturile, îndrumările şi ajutorul pe care l-a primit de la Sfinţia Sa de-a lungul celor 24 de ani în care a slujit la strană în parohia Sintea Mare.

Un gând aparte de mulțumită și recunoștință a avut pentru părinți, surori, soție, socri precum și față de rude: unchi, naşi, verişori şi faţă de prieteni apropiaţi.

„Aduc mulţumire tuturor celor care din simpatie şi din dragoste au ales astăzi să vină din Sintea Mare ca să fie alături de mine în acest moment unic şi sfânt” a spus Părintele Tiberiu. De-asemenea le-a mulţumit pentru toată dragostea cu care l-au primit şi l-au susţinut în toţi aceşti ani. Nu în ultimul rând a mulțumit și corului Catedralei care a contribuit la solemnitatea acestui eveniment.

Părintele Tiberiu l-a rugat pe Fericitul Episcop martir Ioan Suciu – a cărei dată de naştere, 4 decembrie, coincide cu data hirotonirii sale – să-i fie păzitor şi îndrumător; să-l întărească, mijlocind la Dumnezeu de acolo din fericirea veșnică a Cerului.

Evenimentul s-a încheiat cu binecuvântarea personală a părintelui nou hirotonit, începând cu Preasfințitul Alexandru și continuând cu preoții și toți credincioșii prezenți.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă fraternă la reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj de pe str. Ep. Dr. Ioan Bălan, nr. 6, la care au luat parte cei invitaţi.

Raimondo-Mario Rupp

Mai multe fotografii se găsesc AICI.




Vizită a Preasfinţitului Ioan la Mănăstirea Preasfânta Treime, Giroc. Dublă aniversare

În zilele de 5 şi 6 decembrie 2022, Preasfinţitul Ioan, Episcop auxiliar de Lugoj, a vizitat Mănăstirea „Preasfânta Treime” din Giroc, cu ocazia jubileului a 30 ani de preoţie a pr. ieromonah Atanasie, stareţul mănăstirii şi a pr. ieromonah Isaac, spiritualul mănăstirii şi – respectiv- a aniversării a 10 de la înfiinţarea Mănăstirii.

În seara zilei de 5 decembrie, ierarhul a participat la Rânduiala Vecerniei Sărbătorii Sf. Nicolae. În cadrul Vecerniei tânăra Georgiana a reînnoit votul privat de castitate.

A doua zi, 6 decembrie, de sărbătoarea Sf. Nicolae, programul a început cu Rânduiala Utreniei. Înainte de Sfânta Liturghie, Episcopul a fost întâmpinat cu Sfânta Evanghelie de către pr. stareţ Atanasie şi cu Sfânta Cruce de către pr. Flavius-Manuel Jurcă, Protopop de Sarmisegetuza.

La Sfânta Liturghie alături de ierarh au concelebrat cei doi Ieromonahi din comunitatea „Preasfânta Treime” mai sus amintiţi, Pr. Protopop Flavius, Pr. Valentin Danciu, paroh la Dragşina şi pr. Alin Taichiş, paroh la Izvin.

Tema Cuvântului de învăţătură, al PS Ioan a fost, despre dar – a dărui. A subliniat dinamica dăruirii în care are loc următorul lucru: un dar se naşte de-obicei din pură bunătate, din recunoştinţă, din iubire şi în el se oglindeşte intuiţia dăruitorului care cunoaşte destinatarul. De aceea este capabil să ofere ceva ce face parte din aşteptările lui adânci, tainice, necunoscute de alţii.

Episcopul a pus accent pe două daruri esenţiale oferite de Creator. Acestea sunt Creaţia şi Viaţa. Sfânta Scriptură ne spune că acestea au ieşit din mâna Creatorului, din Cuvântul Său pentru că El este Cauza fiinţei lor.

„Viaţa de-asemenea este un dar, o oportunitate un noroc” a spus episcopul. „Omul nu a putut cere să se nască, n-a putut cere să deschidă ochii minţii către viaţă şi sufletul spiritual; această deschidere largă ce ţinteşte către un viitor despre care se cunoaşte atât de puţin. Ce putem şti noi care ne-am născut în dar, despre Dar? Orice dar bun şi desăvârşit este de Sus, coboară de la Părintele Luminilor” (Iacob 1,17).

Preasfinţitul Ioan le-a înmânat celor doi cuviosi ieromonahi, din partea Preasfinţitului Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj, câte o Diplomă de Excelenţă cu ocazia aniversării a 30 de ani de preoţie, în semn de apreciere pentru constanta mărturisire a credinţei catolice şi a activităţii pastorale. De-asemenea le-a fost înmânată o diplomă cu ocazia aniversării a 10 ani de la înfiinţarea canonică a mănăstirii şi ridicarea ei la rangul de mănăstire sui iuris de drept eparhial.

La final, tânăra Georgiana a rostit o mărturie cu ocazia jubileului celor 30 de ani de preoţie şi 10 ani de viaţă mănăstirească. Textul integral al mărturiei se găseşte pe site-ul preasfântatreime.ro AICI.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă fraternă în curtea mănăstirii la care au luat parte cu toţii.

Raimondo-Mario Rupp

Albume foto:

Textul mărturiei cu ocazia jubileului: AICI




Vizită a Preasfinţitului Ioan în parohia Sânnicolau Mare. Sărbătorirea hramului

Comunitatea greco-catolică din Sânnicolau Mare și-a sărbătorit hramul bisericii „Sf. Arhiep. Nicolae” Evenimentul s-a bucurat de vizita Preasfințitului Ioan, Episcop auxiliar de Lugoj, în seara zilei de 6 decembrie 2022.

La sosirea în parohie, Episcopul a fost întâmpinat cu Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce de către Părintele Dumitru Crişan, protopop de Sânicolau Mare și paroh la Comloșu-Mare și Jimbolia.

Programul a început cu celebrarea Sfintei Liturghii arhiereşti. Alături de episcop au concelebrat: pr. protopop Dumitru Crișan, pr. Flavius-Manuel Jurcă, Protopop de Sarmisegetuza, pr. Ioan Vaşadi, paroh la Şeitin, pr. Gheorghe Berciu, paroh la Cenad pr. Gheorghe Traian Ardelean, paroh la Periam, pr. dr. Ionuţ Blidar, paroh la Dumbrăviţa şi Giarmata, pr. dr. Sergiu Soica, parohul locului şi Pr. Andó Attila, paroh al Parohiei Romano-Catolice „Sf. Tereza” Sânnicolau Mare. Răspunsurile au fost oferite de corul parohiei. La Sfânta Liturghie a luat parte şi părintele Călin Cioban, preot slujitor în parohia ortodoxă „Naşterea Maicii Domnului” din localitate.

La Sfânta Liturghie a luat parte şi d-l Dănuţ Groza, Primarul oraşului Sânnicolau Mare împreună cu câţiva reprezentanți din cadrul primăriei.

În cuvântul de învățătură, Preasfinţitul Ioan a prezentat câteva repere biografice ale Sfântului Nicolae ocrotitorul acestei parohii.

„Am venit aici ca să ne rugăm Domnului, să ne încredințăm sufletele şi familiile noastre; să încredințăm încă o dată oraşul dumneavoastră în rugăciune lui Dumnezeu: să îl ocrotească, să ne ocrotească, să ne binecuvânteze pe toţi. Să nu ne îndoim niciodată de acest lucru căci Dumnezeu vede în inimile noastre, căci Dumnezeu ascultă rugăciunile noastre” a spus episcopul.

Pornind de la tema Cuvântului de învăţătură: Sf. Nicolae – un om al darurilor şi al bunătăţii, PS Ioan le-a prezentat credincioşilor câteva referinţe –  mai întâi din Sfânta Scriptură, Cartea Psalmilor – despre bunătatea lui Dumnezeu.

  • „Bun eşti Tu şi făcător de Bine” (Ps 118,68);
  • „Doamne de bunătatea Ta este plin Pământul” (Ps 118,64);
  • „O Dumnezeule auzi-mă întru nesfârșită bunătatea Ta!” (Ps 68,14)

O altă subliniere a Bunătăţii lui Dumnezeu este regăsită în rânduiala proscomidiei: „Acoperit-au cerurile Bunătatea Ta, Cristoase!” „Iată o convingere că bunătatea lui Dumnezeu învăluie creaţia şi pe Om”, a spus episcopul.

Binele din care decurge bunătatea este prezent de la început în creaţie: „Toate cele pe care le-a făcut Dumnezeu, erau foarte bune” (Gen. 1,31) De aceea Binele constituie pentru noi în continuare o provocare şi o preocupare cum să-l posedăm, să ni-l însuşim, ce să facem pentru a fi mai bine în lume şi familiile noastre.

A treia subliniere făcută de ierarh pe această temă a fost că: Bunătatea care este în noi, este rodul Spiritului Sfânt. «Prin urmare, se seamănă în noi Spirit Sfânt şi el rodeşte bunătate, pentru că bunătatea este unul dintre roadele Spiritului. „Rodul Duhului este Iubirea, este bucuria, este pacea, este îndelunga răbdare, este bunătatea, bunăvoinţa, fidelitatea, blândeţea, cumpătarea” ». Gal 5:

„Să îi cerem lui Dumnezeu să facă să rodească în inimile noastre acest rod al bunătăţii în care a excelat în mod particular Sf. Nicolae” a încheiat ierarhul.

După Sfânta Liturghie a urmat, ceea ce în Banat se numeşte, „Slujba tăierii colacului de rugă”[1]

Preasfinţitul Ioan a adresat câteva mulţumiri d-lui primar şi echipei care l-a însoţit; a salutat prezenţa preotului ortodox din Sânnicolau Mare. Nu în ultimul rând, a transmis salutul şi binecuvântările Preasfinţitului Alexandru, Episcop eparhial de Lugoj.

Episcopul a oferit un cadou d-lui primar. În continuare d-l primar a adresat un cuvânt de mulţumire, exprimându-şi bucuria de a fi împreună, referindu-se la prezenţa preotului ortodox şi a celui romano-catolic din localitate.

A urmat grupul coral din Comuna Lenauheim care a susţinut un concert de colinde tradiţionale, apoi tânăra solistă Denisa Malan a interpretat câteva colinde din repertoriul muzicii populare.

La final, Părintele paroh Sergiu a mulțumit mai întâi bunului Dumnezeu. A mulțumit: Preasfințitului Ioan pentru vizita pastorală. A mulţumit participanţilor: preoţilor care au concelebrat precum şi D-lui primar şi oficialităților locale. Nu în ultimul rând a mulţumit tuturor celor care s-au implicat pentru buna organizare a sărbătorii de hram.

Bucuria sărbătorii a continuat o agapă fraternă la casa parohială unde au fost invitaţi toţi cei care au luat parte la Sfânta Liturghie.

Raimondo-Mario Rupp

[1] Ruga este o sărbătoare specifică Banatului. Este cunoscută în general sub acest nume, dar pe alocuri se numeşte şi nedee. Este o sărbătoare care pune în relaţie hramul unei biserici ortodoxe sau greco-catolice dintr-o localitate cu viaţa cotidiană a localităţii, cu familiile din interiorul comunităţii respective. În ziua în care este hramul bisericii, este slujba festivă, mai mult decât un serviciu religios, dar, în aceeaşi zi, mai sunt şi alte momente ale sărbătorii, reprezentate diferit de la o comunitate la alta. – cfr. prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, etnolog şi membru în Consiliul Naţional pentru Patrimoniul Imaterial (CNPI) https://dozadebine.ro/ruga-banateana-ingemanare-intre-viata-civila-si-viata-religioasa/ ultima consultare 14.12.2022.)

 

Mai multe fotografii se găsesc AICI.




O sărbătoare a bucuriei și a credinței

30 de ani de la hirotonirea întru Preoție a Pr. Muntoni Atanasie Davide Giuseppe F.S.C. Iconom stavrofor, Superiorul Mănăstirii „Preasfânta Treime”, și a Pr. Vela Isaac Jose Refugio F.S.C., Iconom stavrofor, Spiritualul Mănăstirii „Preasfânta Treime”

„Și le- a zis : Veniți după mine și vă voi face pescari de oameni” (Matei 4, 19)

În aceste zile mulțumim Domnului pentru cei 30 de ani de preoție ai Părintelui Davide Giuseppe Muntoni (devenit Pr. Atanasie) și a Părintelui Jose Refugio Vela (Pr. Isaac) care pe 6 decembrie 1992 au spus „Da” în fața lui Dumnezeu acceptând misiunea încredințată lor de Arhiepiscopul de pie memorie Ioan Ploscaru. Putem să o numim sărbătoarea bucuriei și credinței, a dăruirii lui Isus și aproapelui.

Amândoi preoții s-au născut pe alte meleaguri și în alt rit dar, suflete alese fiind, au decis să urmeze calea monahismului, misionari devenind în țara noastră și în sânul Bisericii noastre Greco-Catolice. Au lăsat în urmă țara natală, casa, părinții și au făcut urmarea lui Isus asumându-și crucile vieții de zi cu zi dar ajutând, ușurând în purtarea crucilor pe cei încredințați de Domnul spre păstorire. Pr. Davide și Pr. Jose veneau cu experiența Comunității monastice a Fraților Sfintei Cruci și au venit în țara noastră într-o realitate eclezială atât de diferită de cea cu care erau obișnuiți. Primiți cu multă căldură și dragoste de Arhiepiscopul Ioan Ploscaru din Eparhia de Lugoj, au fost numiți de acesta „îngerii trimiși de Maica Domnului”, venind la scurt timp după ieșirea din catacombe a Bisericii noastre Greco Catolice când era atât de multă nevoie de preoți plini de zel și dăruire. Având binecuvântarea și sprijinul Preasfinţitului Arhiepiscop Ioan Ploscaru, au frecventat cursurile Institutului Teologic de la Blaj, locul unde timp de secole s-au pregătit preoții Bisericii Greco-Catolice.

După ce au fost hirotoniți preoți, la 6 decembrie 1992, le-a fost încredințată prima misiune în Parohia „Sf. Iosif” din centrul Municipiului Timișoara unde, împreună cu Părintele Nicolae Teodorescu, Vicar Foraneu și Protopop de Timişoara, au pus bazele unei activități pastorale rodnice zilnice cu două Sfinte Liturghii cu predică, Adorație euharistică, cateheze, Sf. Rozar, devoțiuni la diferiți sfinți, activități cu copiii și tinerii, cu adulții și familiile, vizite la bolnavii nedeplasabili aducând Sf. Sacramente și rugându-se cu aceștia, (marțea cu daruri simbolice, Prima Vinere din lună).

Același program l-au desfășurat peste ani și în biserica „Sfânta Maria, Regina Păcii” din Timișoara, aflată în acea vreme în construcție, dar având capela sfințită de la demisol. Și atunci și acum au fost și sunt mărturisitori ai credinței și bucuriei în Una Sfânta Catolică și Apostolică Biserică, în unitate cu Sfântul Părinte Papa și cu Biserica Romei. Anii au trecut dar ceea ce au semănat „Cuvântul lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură”, a ajuns la atâtea suflete (care au rămas fidele Bisericii Greco-Catolice) dat fiind faptul că au dat din preaplinul sufletului lor iar oamenii au simțit acest lucru. Fiind perfect integrați în ritul bizantin al Bisericii noastre, au ajutat și imprimat zelul lor apostolic cu o viață pastorală vie, dinamică și plină de bucuria trăirii autentice a Cuvântului lui Dumnezeu!

Dorința lor, călugări fiind, să-și împlinească Visul de a pune bazele unui Complex monahal, a unei Comunități Monastice într-un loc retras s-a realizat după doar câțiva ani. Așa cum Domnul a construit Biserica Sa, plecând de la 12 oameni fără salarii, fără alte bunuri, materiale importante, și cei doi preoți călugări Pr. Davide Giuseppe Montoni și Pr. Jose Refugio Vela au sperat continuu că Domnul va găsi modul să-i conducă și să-i lumineze, să-i ajute ca în această frumoasă Eparhie (și în Vicariatul de Timișoara) să afle un loc binecuvântat. Acest lucru s-a realizat la Giroc, unde au construit schitul mănăstiresc, Capela fiind închinată Sfântului Profet Ilie Tesviteanul.

Rugăciunile și sacrificiul lor au fost ascultate de Domnul care a binecuvântat și I-a ajutat. Astfel în anul 2007, într-o zi luminoasă și caldă, Preasfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcop eparhial de Lugoj (având alături preoți din Protopopiate și în prezența oficialităților locale și a multor credincioși) a sfințit locul și a pus piatra de temelie a viitoarei Mănăstiri închinate Preasfintei Treimi.

De sărbătoarea Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul de la Mira Liciei, la 6 decembrie 2012, Comunitatea Monastică „Preasfânta Treime” din Giroc a fost ridicată la rangul de mănăstire Sui Iuris de drept eparhial de către Preasfinția Sa Alexandru Mesian, episcop de Lugoj. Cu această ocazie, pr. Davide Giuseppe Muntoni şi pr. Jose Refugio Vela au primit înveşmântarea monahală şi au depus voturile solemne perpetue, primind numele de călugări: Atanasie şi Isaac.

Oază de pace și convertiri aș numi locul binecuvântat de Dumnezeu unde Părinții călugări, Pr. Davide devenit Pr. Atanasie – Superiorul Mănăstirii, și Pr. Jose devenit Pr. Isaac au continuat cu speranță și mare încredere urcând o „Golgota” nu fără greutăți dar având alături pe Cel ce este și va fi veșnic – Tatăl nostru, Dumnezeu Atotputernic care veghează și dispune ajutorul Lui după Voia Lui!

Pe tot parcursul anilor au fost și sunt un exemplu pentru credincioși prin viața lor contemplativă, de simplitate și sărăcie, rugăciune dar și prin activitățile deschise tuturor celor ce vin la acest sfânt așezământ monastic. Dacă în centrul vieții lor este Sfânta Euharistie, trăirea lor, viața lor se potrivește și vechiului dicton benedictin: Ora et labora (Roagă-te și muncește).

Harul lui Dumnezeu nu i-a ocolit dar nici grijile, greutățile, bolile trupești; mereu au avut de luptat dar au învins încercările cu multă voință prin post, ajun și rugăciune, cu Rozarul în mâini apelând la susținerea Sfintei Fecioare Maria, Mama lui Isus, prin încredere totală în ajutor Divin. Au oferit lui Dumnezeu și pe toți cei care s- au încredințat rugăciunilor Lor (unii credincioși cu problemele de familie, cu bolile lor, cu greutățile și lipsa de iubire unii față de alții, cu problemele cu care se confruntă Comunitățile de azi), oferind multe ore de adorație individuală pentru a implora Îndurarea Divină asupra tuturora!

O preocupare constantă a Părintelui Atanasie și a Părintelui Isaac a reprezentat-o de la început Pastoratia tinerilor și a adulților (incluzând în program timp special și pentru copii), o adevărată Şcoală a iubirii, încurajând la o viață de credință prin îndrumări spirituale, constant prin spovezi, cateheze o dată pe săptămână ani în șir, Lecțio Divina pentru a se cunoaște și înțelege bine Cuvântul lui Dumnezeu din Vechiul și Noul Testament dar și începuturile Bisericii (și istoria Ei). Aceste adevăruri de credință au fost aduse de dânșii în viață tuturor prin iubire, demnitate, răbdare cu neobosită lucrare pusă în slujba celor pentru care au fost și sunt îndrumători spirituali și învățători pe drumul credinței autentice.

Ei însiși au trăit și trăiesc Fericirile evanghelice pe care le medităm în capitolul 5 din Evanghelia de la Matei, recomandându-le tuturor ca program de convertire și sfințenie. De asemenea au ţinut cateheze despre Spiritualitatea Sfintei Cruci dar și despre virtuțile și harurile determinante pentru o viață creștină.

Anii au trecut, dar ceea ce au semănat cu atâta bucurie are viață și astăzi și sunt urmați cu mult respect, dragoste și prietenie nu doar de călugării mai tineri din Comunitatea monastică dar și de laicii ce vin la acest sfânt lăcaș, de la copii la tineri și adulți.

La moment aniversar de 30 de ani de hirotonire în Preoție, sufletele noastre sunt stăpânite de bucurie și recunoștință adresate lui Dumnezeu pentru că am fost beneficiarii muncii lor de zidire sufletească, am avut posibilitatea să valorificăm din bogăția spirituală dăruită fără rezerve cu toată umanitatea și dragostea de cei doi Preoți călugări, Pr. Atanasie Davide Giuseppe F.S.C. (iconom stavrofor, Superiorul Mănăstirii), și Pr. Isaac Refugio Vela F.S.C. (iconom stavrofor și Părinte Spiritual al Mănăstirii).

Azi, când lumea traversează zile cu influențe diverse, pline de risc și suspiciune de individualism, manipulare și confuzie, Preoții călugări mereu revin cu îndemnul să trăim cu încredere în Isus Cristos – Centrul Vital al Vieții, să fim generoși, să fim iubitori atenți la nevoile aproapelui, cu căldură umană să ne rugăm unii pentru alții și pentru Episcopii și Preoții noștri. Să fim încrezători că rugăciunile ne vor fi ascultate dar și să trăim în harul Sfintei Euharistii care ne unește unii pe alții. Să fim cu alte cuvinte creștini autentici! Știm doar că sufletul omului se ridică la valoarea idealului său.

Într-un cuvânt luna Decembrie ne invită să ne amintim că suntem și noi pelerini, trecători pe acest pământ și așa cum ne învață Părinții Mănăstirii „Preasfânta Treime” (dar și Părinții Bisericii) drumul vieții noastre să fie un drum de rugăciune cu bucurie în speranța și cu tărie în credința spre ținta finală: Fericirea veșnică.

Această zi de 6 decembrie ne oferă și un exemplu: pe Sfântul Nicolae – suflet ales, Preot și Ierarh, care avansând pe drumul pelerinului pe Pământ, s-a dedicat total celor aflați în nevoi materiale și spirituale.

Astăzi, când Preoții călugări de la mănăstirea „Preasfânta Treime”, Pr. Atanasie și Pr. Isaac aniversează 30 de ani de Preoție, invocăm pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Preacurata Fecioară Maria și pe Sfântul Nicolae să-I ocrotească, să-I susțină la Preasfânta Inimă a lui Isus ca să se bucure de har peste har și sănătate deplină pentru a aduce cât mai multe suflete la mântuire.

La Mulți și Binecuvântați ani de Preoție spre Gloria lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor!

Vă mulțumim, Vă prețuim pentru toată activitatea pusă în slujirea noastră, cu multă recunoștință (în rugăciune).

Dumnezeu să vă binecuvânteze și Maica Domnului să vă ocrotească!

Terezia Pintea
Președinta Reuniunii Mariane din Eparhia Greco-catolică de Lugoj