Invitaţie la Marşul pentru Viaţă – Timişoara, 30 martie 2024

Dragi frați și surori în Hristos din Timișoara și împrejurimi,

Vă invităm să vă alăturați sâmbătă, 30 martie, ora 12, la cea de-a paisprezecea ediție a Marșului pentru viață, ce va avea loc şi în orașul Timișoara. Punctul de întâlnire este la biserica greco-catolică „Sfânta Maria Regina Păcii”, Strada Gheorghe Doja nr. 34, Parcul Carmen Silva.

Tema din acest an este „Construim împreună pentru viață”. Desfășurat simultan în mai multe localități din România și Republica Moldova, Marșul pentru viață reunește participanți din diverse confesiuni și are ca scop sensibilizarea unui număr cât mai mare de persoane în privința apărării și promovării vieții.

Viața care începe încă din momentul concepției, este o taină greu de definit. Dumnezeu este inițiatorul și autorul ei, în toate formele și dimensiunile sale. Viața umană este sfântă, fiindcă provine de la Dumnezeu într-un mod cu totul special: numai omul este plăsmuit de mâinile Sale, iar numai omului îi transmite suflul vieții, adică ceva din sine, întrucât este creat după chipul şi asemănarea Sa (cf. Geneza 1,26-27). Nu poate fi o acțiune mai evanghelică și mai la inima lui Dumnezeu decât aceea de a promova viața.

Vă invităm să participați la acest eveniment și să îl promovați cu entuziasm în rândul cunoscuților și comunității dumneavoastră.

Cu arhierească binecuvântare, semnează Preasfintiile lor:

Călin Ioan Bot, episcop greco-catolic de Lugoj şi József-Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timişoara.

 




Vizită pastorală a preasfinţitului Ioan în Parohia Toteşti

La invitaţia părintelui paroh Paul Frațilă, de sărbătoarea „Bunei Vestiri”, 25 martie 2024, preasfinţitul Ioan a fost într-o vizită pastorală în Parohia Greco-Catolică „Pogorârea Sfântului Spirit” Toteşti din Protopopiatul Hațeg.

Alături de ierarh, la sfânta liturghie au slujit: pr. Angelo-Narcis Pop, Vicar general, pr. Doinel Preda, Protopop de Haţeg, pr. Flavius-Manuel Jurcă, protopop de Sarmisegetuza, pr. Paul Frăţilă, parohul locului, pr. Silviu Stroia, paroh la Silvaşu de Jos, pr. Daniel Solomon, paroh la Tuştea și preoţii: Nicolae Oltean şi Ioan Corniş din Arhieparhia de Alba Iulia si Făgăraș.

În cuvântul de învăţătură episcopul a vorbit despre episodul Bunei Vestiri, împărtăşind câteva aspecte ale chemării Mariei. Din textul evangheliei după Luca reiese clar că Maria este chemată la: bucurie, credință, receptivitate şi la a fi mamă.

Maria este chemată la bucurie. „Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca, 1.28). Această chemare la bucurie este fundamentul celorlalte aspecte ale chemării sale. Este o bucurie care pregăteşte „terenul” sufletului și al corpului pentru rodnicie.

Maria este, de asemenea, chemată să aibă încredere şi curaj, să depăşească frica: „Îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu” (Luca, 1.30). Maria este chemată la a crede privind lucrarea lui Dumnezeu în viețile altora, privind la lucrarea minunată a lui Dumnezeu în viaţa Elisabetei, rudenia sa. (cf. Luca 1,45).

O altă dimensiune a chemării sale este aceea de a permite Spiritului Sfânt să-i plăsmuiască viaţa: „Cum va fi aceasta? … Spiritul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri” (Luca, 1.35).

Dar poate cel mai profund aspect al chemării sale este acela de a fi mamă: „Vei lua în pântece şi vei naşte fiu.” A fi mamă înseamnă a primi şi a da viaţă, multiplicând-o şi hrănind-o din sine.

Aşa cum Maria a fost chemată să dea naştere lui Isus şi să-i pună numele „Emanuel” – Dumnezeu cu noi, şi omul, păstrându-şi originalitatea, este chemat la o astfel de bucurie care să-l deschidă în fața lucrării lui Dumnezeu, în fața a ceea ce este nou, a ceea ce este încă necunoscut.

„Suntem chemați la a trăi o credință înțeleaptă și curajoasă; la a-i permite lui Dumnezeu să lucreze în viețile noastre așa cum știe și voiește El. Nu în ultimul rând, suntem chemați la o misiune concretă care ni se potrivește”, a subliniat episcopul.

„Prin harul lui Dumnezeu, să fim în stare să răspundem cu bucurie şi credinţă chemării pe care o primim în fiecare zi a vieţii noastre!” a concluzionat ierarhul.

În cadrul Sfintei Liturghii, artista Mariana Anghel a interpretat câteva pricesne.

La final, episcopul și-a exprimat aprecierea pentru comunitatea credincioșilor greco-catolici din Totești precum și pentru călugării iezuiți, predecesorii acestei parohii, amintind de munca depusă în această parohie şi de greutățile suportate în timpul regimului comunist.

Prezent în mijlocul comunității greco-catolice a fost și viceprimarul comunei Totești, domnul Vasile Gherasimoaie.

Preotul paroh Paul a explicat motivul acestei vizite pastorale fiind recunoscător pentru disponibilitatea episcopului de a se ruga împreună și de a participa activ în viața credincioșilor. A mulțumit enoriașilor prezenți, domnului viceprimar, colegilor preoți și părintelui protopop pentru susținere.

După Sfânta Liturghie, episcopul a binecuvântat noua troiţă, aflată în curtea parohiei, care a fost ridicată în memoria Fericitului Episcop Martir Ioan Bălan şi a comunităţii preoţilor iezuiți care au păstorit această parohie înainte de anul 1948. Actuala capelă şi casă parohială a fost donată de către iezuiţi, Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă fraternă.

Biroul de presă al Eparhiei de Lugoj

Mai multe fotografii se găsesc AICI.




Despre noile antimise pentru Eparhia de Lugoj

Duminică, 24 martie, cu ocazia vecerniei sărbătorii Bunei Vestiri, la Mănăstirea „Preasfânta Treime” din Giroc, au fost sfințite noile antimise pentru Eparhia de Lugoj.

Antimisul este o bucată de pânză din in sau de mătase de cca. 50/60 de cm, pe care este imprimată icoana așezării în mormânt a Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. În cele patru colțuri ale antimisului sunt reprezentați sfinții evangheliști iar în interior sunt reprezentate și alte semne care ne aduc aminte de pătimirile Mântuitorului. De asemenea, pe antimis se află scris troparul punerii în mormânt: „Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând preacurat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfășurându-L și cu miresme, în mormânt nou îngropându-L, L-a pus”.

Întrucât la începuturile creștinismului bisericile se ridicau pe mormintele martirilor, martiriul fiind forma deplină de exprimare a credinței și a iubirii pentru Dumnezeu, în interiorul antimisului sunt cusute sfinte moaște de sfinți martiri. În cazul de față, în noul antimis al Eparhiei de Lugoj au fost cusute moaștele Fericitului Episcop Martir Ioan Bălan.

Termenul antimis, ὰντὶ – μίνσος[1] – înseamnă în loc de masă, și provine de la rolul liturgic pe care acesta l-a avut inițial, fiind un înlocuitor mobil al Sfintei Mese a Altarului, pe acesta săvârșindu-se Sfânta Jertfă a Liturghiei.

Antimisul simbolizează mormântul în care a fost așezat trupul Mântuitorului și din care a înviat cu slavă, precum și giulgiul cu care trupul lui Isus a fost înfășurat după moarte. Pe antimis sunt așezate în cadrul celebrării Dumnezeieștii Liturghii, Sfântul Disc şi Sfântul Potir conținând pâinea și vinul ce urmează a fi consacrate.

Semnificația teologică și sacramentală a antimisului este dată de legătura pe care acesta o reprezintă între episcopul locului și clerul liturghisitor al eparhiei. Fără antimis nu este îngăduit să se săvârșească Sfânta Liturghie[2], chiar acolo unde se află Sfânta Masă și cu Sfinte Moaște.[3]

Sfințirea Sf. Antimis o face, numai episcopul.[4] „Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi” (Ioan 20,21) – le spune Isus apostolilor. „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele.” (Ioan 15,5). În calitate de urmași ai apostolilor episcopii[5], uniți cu clerul eparhiei, dau mandat sacramental preoților în vederea slujirii Sfintelor Taine pentru a transmite și susține viața spirituală poporului lui Dumnezeu.

În Conciliul Vatican al II-lea, decretul Presbyterorum ordinis, nr. 2 citim: „După ce i-a trimis pe apostoli, așa cum el [Isus] însuși fusese trimis de Tatăl, Hristos, prin aceiași apostoli, i-a făcut părtași de consacrarea și de misiunea sa pe urmașii acestora, episcopii, a căror funcție de slujire a fost transmisă în grad subordonat preoților pentru ca aceștia, constituiți în starea preoțească, să fie colaboratorii episcopatului pentru a împlini cum se cuvine misiunea apostolică încredințată de Hristos.”

Iar în rugăciunea de sfințire a antimiselor episcopul spune: „Doamne Dumnezeul nostru, Darul pe care l-ai revărsat peste Sfinții Tăi Apostoli și cuvioșii Părinții Noștri, pentru multa iubire de oameni ai binevoit să se întindă și până la noi”[6].

Antimisul are și valoare de „document canonic” al episcopului eparhial, purtând semnătura acestuia și fiind delegaţia liturgică şi jurisdicţională a acestuia pentru parohul locului, precum şi simbolul unităţii liturgice şi sacramentale dintre parohii, sub autoritatea ierarhului locului.

Acesta se păstrează mereu pe Sfânta Masă și, devreme ce a fost sfințit, nu este îngăduit să se spele niciodată, după cum nu se spală nici Sfânta Masă a Altarului după așezarea sfintelor moaște și ungerea ei cu Sfântul Mir. În cazul în care acesta s-ar deteriora, preotul paroh va solicita de la ierarh altul nou.

Antimisele au însemnate pe ele date despre ierarhia Bisericii, semnătura episcopului, ștampila eparhiei și data sfințirii lor. Acestea se schimbă de fiecare dată când eparhia primește un nou episcop. Acesta sfințește noile antimise în cadrul unei rânduieli specifice prin ungere cu Sfântul Mir.

Noul antimis al Eparhiei de Lugoj este concepția teologic-iconografică a ieromonahului Isaac – Vela Jose Refugio de la Mănăstirea „Preasfânta Treime” din Giroc (TM) fiind pictat de cuvioșia sa.

La realizarea grafică a acestuia a avut o însemnată contribuție preacucernicul părinte Valentin Danciu. Costurile execuției au fost susținute de protopopiatul greco-catolic din Arad prin părintele protopop Radu Vorindan.

Recunoștință și arhierească binecuvântare tuturor celor ce au contribuit la realizarea noului antimis al Eparhiei de Lugoj.

† Ioan, Episcop de Lugoj

Mai multe fotografii se găsesc AICI.

[1] Cf. BRANIȘTE Ene Liturgica Generală Editura IBMBOR, București 1993, p. 603.

[2] Cf. https://doxologia.ro/ce-este-sfantul-antimis

[3] Cf. BRANIȘTE ENE ȘI ECATERINA Dicționar Enciclopedic de cunoștințe religioase Editura Diecezană Caransebeș 2001, p. 39.

[4] Cf. BRANIȘTE ENE ȘI ECATERINA, id. p. 40.

[5] „Ei le-au hirotonit preoți în fiecare comunitate” (Fapte 14,23).

[6] Arhieraticon Editura IBMBOR, București 1993, pp. 128-129.




Vizită pastorală a Preasfinţitului Ioan în Parohia Timişoara VI. Sărbătorirea hramului

În prima duminică din post, la data de 24 martie 2024, preasfinţitul Ioan a vizitat Parohia Greco-Catolică „Buna Vestire” – Timișoara VI, cu ocazia sărbătoririi anticipate a hramului acestei parohii. Ultima vizită a Preasfinţitului Ioan în această parohie a fost în 25 martie 2023 tot cu ocazia sărbătoririi hramului.

Sfânta Liturghie a început la orele 11.00 şi s-a celebrat în interiorul bisericii parohiale care se află în construcție. Alături de episcop au concelebrat: pr. Angelo-Narcis Pop, Vicar general, pr. Mihai Răzvan Oprişa, Protopop de Timişoara și parohul locului, Pr. Mihai Blăjuț – Coordonator Eparhial cu pastorația tineretului, pr. Alin Taichiş, paroh la Izvin şi pr. Mihai Dragoş paroh la Dragşina.

Pe marginea evangheliei Bunei Vestiri, episcopul a vorbit despre chemarea Maicii Domnului: la bucurie, la credință, la receptivitate – disponibilitate, la a fi mamă.

Ierarhul a evidenţiat faptul că, Maria din Nazaret nu a avut inițiativa în evenimentul Bunei vestiri, ea fiind vizitată în mod tainic de îngerul Gabriel care i-a făcut cunoscut planul lui Dumnezeu pentru ea și prin ea. «Uneori, în viața creștină nu trebuie să fie inițiativa noastră, aceasta poate veni din afară. „Vino și vezi!” „Vino și urmează-mă!” „Vino și tu!”» – a spus episcopul.

A crede înseamnă a lăsa spaţiu intervenţiei divine şi a ne pune încrederea în revelaţia divină, chiar şi atunci când nu înţelegem complet planurile lui Dumnezeu.

«Atinsă de puterea Spiritului Sfânt „de viață dătătorul” (cf. rugăciunii „Împărate ceresc”), în trupul Mariei a avut loc ceva ce putem numi o nouă creație; este ceva ce seamănă, are din acel originar „Să fie!” „Să dea pământul din sine verdeață …” (Facere 1,11). Acesta e misterul Bunei vestiri», a subliniat ierarhul şi a continuat: «acel „Fiat” ( … fie mie după Cuvântul Tău), rostit de Maria, corespunde lui „Să fie!” spus de Creator. Două „Fiat-uri” se întâlnesc aici, unul cu majuscule, Divin și cel al Mariei».

La final, ierarhul a afirmat că această zi este una de recunoştinţă pentru binefăcătorii acestei parohii. A adresat mulţumiri d-lui Dominic Fritz, primarul Timişoarei, prezent, autorităţilor locale pentru sprijinul acordat parohiei. L-a felicitat pe părintele paroh Răzvan și familia sa pentru munca depusă la constituirea tinerei parohii, a noii biserici şi a Centrului Social; demersuri începute cu 10 ani în urmă.

Părintele Răzvan a mulţumit episcopului pentru vizita în parohie, preoţilor concelebranţi şi tuturor celor care s-au implicat în buna organizare a sărbătorii de hram.

Episcopul a oferit un cadou pentru domnul primar.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă fraternă.

Biroul de presă al Eparhiei de Lugoj

Mai multe fotografii se găsesc AICI.




Vizită pastorală a preasfinţitului Ioan în Parohia Timişoara II. Sărbătorirea hramului acestei parohii

Comunitatea greco-catolică a parohiei Timişoara II a sărbătorit marţi, 19 martie 2024, hramul bisericii „Sfântul Iosif”. Evenimentul s-a bucurat de prezența preasfinţitului Ioan.

Alături de episcop la sfânta liturghie au slujit: pr. Răzvan Oprişa, Protopop de Timişoara şi paroh la Timişoara VI, pr. Daniel Munteanu, parohul locului, Vasile Borda, paroh de Timişoara I, pr. Valentin Danciu – Timişoara III, pr. Sabău, paroh la Liebling, pr. Ioan Chişărău, paroh de Timişoara III, pr. Daniel Sas, paroh Timişoara V, pr. dr. Ionuţ Blidar, paroh de Dumbrăviţa, pr. Vasile Chindriş, paroh de Peciu Nou şi pr. Alin Taichiş, paroh de Izvin.

Pr Mihai Dragoş, paroh la Dragşina şi pr. dr. Ionuţ Blidar, paroh la Dumbrăviţa au fost disponibili pentru administrarea Tainei Pocăinței (Mărturisirii).

În cuvântul de învățătură, episcopul a vorbit despre dreptul Iosif. Mai întâi a subliniat faptul că Iosif a fost un personaj real, istoric, logodnicul Mariei din Nazaret şi tatăl crescător și ocrotitor al lui Isus, Fiul lui Dumnezeu. L-a caracterizat ca fiind un drept, adică un sfânt, un om al lui Dumnezeu, un bărbat al credinței, un bărbat fidel și muncitor, harnic. „Este un bărbat cu speranțe de viitor, cu planuri și vise; planuri care vor fi fundamental modificate de Dumnezeu după Planul Său. Pentru aceste motivații și virtuți Sfântul Iosif este ales ca ocrotitor al Bisericii Universale”, a spus episcopul.

Ierarhul a precizat că există multe asemănări între experiența dreptului Iosif și experiența noastră creștină. Astfel, precum Iosif a fost atras de Maria și de misterul ce o învăluia, în feluri diferite credincioșii sunt atraşi de Dumnezeu și de cele sfinte pe care le găsesc în și prin Biserică. „O mare taină sălășluiește în Biserică, așa cum o mare taină s-a sălășluit în viața și în pântecele Mariei. Ceva ce nu putem defini, ne atrage. Întemeiată de Isus, proprietatea Sa, Biserica este taina în care îl regăsim pe El, prin care El lucrează în inimi și vieți”, a subliniat episcopul.

În ciuda îndoielilor și provocărilor cu care s-a confruntat, Iosif a ales să-și asume responsabilitatea în creșterea și protejarea familiei sale. „Nu te teme [Iosif] să o iei pe Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Spiritul Sfânt” Matei 1,20 – intervine și îl asigură Dumnezeu prin înger. Iar ceea ce s-a zămislit se va și naște. Asemenea lui Iosif, fiecare dintre noi suntem provocaţi pentru a ne întări credința în fața încercărilor. Dumnezeu permite provocarea pentru a ne descoperi un nou univers, mai larg: „Nu vreți și voi să plecați? La cine să mergem?! Tu ai cuvintele vieții” Ioan, 6, 67-68.

„Taina lucrării lui Dumnezeu în trupul și viața Mariei rămâne. Datorită multor semne dreptul Iosif se convinge și se angajează, decide să însoțească această familie, muncind pentru ea, protejându-o, fiindu-i fidel. După acest pas aparent în gol al credinței, al angajării, rezultă negreșit ceva nou și neașteptat: Dreptul Iosif, în mod unic și istoric, a însoțit, protejat și hrănit cu munca sa pe însuși Isus, Fiul lui Dumnezeu și acest fapt nu trece niciodată” – a spus în încheiere PS Ioan.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă oferită de credincioşi.

Biroul de presă al Eparhiei de Lugoj

Mai multe fotografii se găsesc AICI.