O sărbătoare a bucuriei și a credinței

30 de ani de la hirotonirea întru Preoție a Pr. Muntoni Atanasie Davide Giuseppe F.S.C. Iconom stavrofor, Superiorul Mănăstirii „Preasfânta Treime”, și a Pr. Vela Isaac Jose Refugio F.S.C., Iconom stavrofor, Spiritualul Mănăstirii „Preasfânta Treime”

„Și le- a zis : Veniți după mine și vă voi face pescari de oameni” (Matei 4, 19)

În aceste zile mulțumim Domnului pentru cei 30 de ani de preoție ai Părintelui Davide Giuseppe Muntoni (devenit Pr. Atanasie) și a Părintelui Jose Refugio Vela (Pr. Isaac) care pe 6 decembrie 1992 au spus „Da” în fața lui Dumnezeu acceptând misiunea încredințată lor de Arhiepiscopul de pie memorie Ioan Ploscaru. Putem să o numim sărbătoarea bucuriei și credinței, a dăruirii lui Isus și aproapelui.

Amândoi preoții s-au născut pe alte meleaguri și în alt rit dar, suflete alese fiind, au decis să urmeze calea monahismului, misionari devenind în țara noastră și în sânul Bisericii noastre Greco-Catolice. Au lăsat în urmă țara natală, casa, părinții și au făcut urmarea lui Isus asumându-și crucile vieții de zi cu zi dar ajutând, ușurând în purtarea crucilor pe cei încredințați de Domnul spre păstorire. Pr. Davide și Pr. Jose veneau cu experiența Comunității monastice a Fraților Sfintei Cruci și au venit în țara noastră într-o realitate eclezială atât de diferită de cea cu care erau obișnuiți. Primiți cu multă căldură și dragoste de Arhiepiscopul Ioan Ploscaru din Eparhia de Lugoj, au fost numiți de acesta „îngerii trimiși de Maica Domnului”, venind la scurt timp după ieșirea din catacombe a Bisericii noastre Greco Catolice când era atât de multă nevoie de preoți plini de zel și dăruire. Având binecuvântarea și sprijinul Preasfinţitului Arhiepiscop Ioan Ploscaru, au frecventat cursurile Institutului Teologic de la Blaj, locul unde timp de secole s-au pregătit preoții Bisericii Greco-Catolice.

După ce au fost hirotoniți preoți, la 6 decembrie 1992, le-a fost încredințată prima misiune în Parohia „Sf. Iosif” din centrul Municipiului Timișoara unde, împreună cu Părintele Nicolae Teodorescu, Vicar Foraneu și Protopop de Timişoara, au pus bazele unei activități pastorale rodnice zilnice cu două Sfinte Liturghii cu predică, Adorație euharistică, cateheze, Sf. Rozar, devoțiuni la diferiți sfinți, activități cu copiii și tinerii, cu adulții și familiile, vizite la bolnavii nedeplasabili aducând Sf. Sacramente și rugându-se cu aceștia, (marțea cu daruri simbolice, Prima Vinere din lună).

Același program l-au desfășurat peste ani și în biserica „Sfânta Maria, Regina Păcii” din Timișoara, aflată în acea vreme în construcție, dar având capela sfințită de la demisol. Și atunci și acum au fost și sunt mărturisitori ai credinței și bucuriei în Una Sfânta Catolică și Apostolică Biserică, în unitate cu Sfântul Părinte Papa și cu Biserica Romei. Anii au trecut dar ceea ce au semănat „Cuvântul lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură”, a ajuns la atâtea suflete (care au rămas fidele Bisericii Greco-Catolice) dat fiind faptul că au dat din preaplinul sufletului lor iar oamenii au simțit acest lucru. Fiind perfect integrați în ritul bizantin al Bisericii noastre, au ajutat și imprimat zelul lor apostolic cu o viață pastorală vie, dinamică și plină de bucuria trăirii autentice a Cuvântului lui Dumnezeu!

Dorința lor, călugări fiind, să-și împlinească Visul de a pune bazele unui Complex monahal, a unei Comunități Monastice într-un loc retras s-a realizat după doar câțiva ani. Așa cum Domnul a construit Biserica Sa, plecând de la 12 oameni fără salarii, fără alte bunuri, materiale importante, și cei doi preoți călugări Pr. Davide Giuseppe Montoni și Pr. Jose Refugio Vela au sperat continuu că Domnul va găsi modul să-i conducă și să-i lumineze, să-i ajute ca în această frumoasă Eparhie (și în Vicariatul de Timișoara) să afle un loc binecuvântat. Acest lucru s-a realizat la Giroc, unde au construit schitul mănăstiresc, Capela fiind închinată Sfântului Profet Ilie Tesviteanul.

Rugăciunile și sacrificiul lor au fost ascultate de Domnul care a binecuvântat și I-a ajutat. Astfel în anul 2007, într-o zi luminoasă și caldă, Preasfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcop eparhial de Lugoj (având alături preoți din Protopopiate și în prezența oficialităților locale și a multor credincioși) a sfințit locul și a pus piatra de temelie a viitoarei Mănăstiri închinate Preasfintei Treimi.

De sărbătoarea Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul de la Mira Liciei, la 6 decembrie 2012, Comunitatea Monastică „Preasfânta Treime” din Giroc a fost ridicată la rangul de mănăstire Sui Iuris de drept eparhial de către Preasfinția Sa Alexandru Mesian, episcop de Lugoj. Cu această ocazie, pr. Davide Giuseppe Muntoni şi pr. Jose Refugio Vela au primit înveşmântarea monahală şi au depus voturile solemne perpetue, primind numele de călugări: Atanasie şi Isaac.

Oază de pace și convertiri aș numi locul binecuvântat de Dumnezeu unde Părinții călugări, Pr. Davide devenit Pr. Atanasie – Superiorul Mănăstirii, și Pr. Jose devenit Pr. Isaac au continuat cu speranță și mare încredere urcând o „Golgota” nu fără greutăți dar având alături pe Cel ce este și va fi veșnic – Tatăl nostru, Dumnezeu Atotputernic care veghează și dispune ajutorul Lui după Voia Lui!

Pe tot parcursul anilor au fost și sunt un exemplu pentru credincioși prin viața lor contemplativă, de simplitate și sărăcie, rugăciune dar și prin activitățile deschise tuturor celor ce vin la acest sfânt așezământ monastic. Dacă în centrul vieții lor este Sfânta Euharistie, trăirea lor, viața lor se potrivește și vechiului dicton benedictin: Ora et labora (Roagă-te și muncește).

Harul lui Dumnezeu nu i-a ocolit dar nici grijile, greutățile, bolile trupești; mereu au avut de luptat dar au învins încercările cu multă voință prin post, ajun și rugăciune, cu Rozarul în mâini apelând la susținerea Sfintei Fecioare Maria, Mama lui Isus, prin încredere totală în ajutor Divin. Au oferit lui Dumnezeu și pe toți cei care s- au încredințat rugăciunilor Lor (unii credincioși cu problemele de familie, cu bolile lor, cu greutățile și lipsa de iubire unii față de alții, cu problemele cu care se confruntă Comunitățile de azi), oferind multe ore de adorație individuală pentru a implora Îndurarea Divină asupra tuturora!

O preocupare constantă a Părintelui Atanasie și a Părintelui Isaac a reprezentat-o de la început Pastoratia tinerilor și a adulților (incluzând în program timp special și pentru copii), o adevărată Şcoală a iubirii, încurajând la o viață de credință prin îndrumări spirituale, constant prin spovezi, cateheze o dată pe săptămână ani în șir, Lecțio Divina pentru a se cunoaște și înțelege bine Cuvântul lui Dumnezeu din Vechiul și Noul Testament dar și începuturile Bisericii (și istoria Ei). Aceste adevăruri de credință au fost aduse de dânșii în viață tuturor prin iubire, demnitate, răbdare cu neobosită lucrare pusă în slujba celor pentru care au fost și sunt îndrumători spirituali și învățători pe drumul credinței autentice.

Ei însiși au trăit și trăiesc Fericirile evanghelice pe care le medităm în capitolul 5 din Evanghelia de la Matei, recomandându-le tuturor ca program de convertire și sfințenie. De asemenea au ţinut cateheze despre Spiritualitatea Sfintei Cruci dar și despre virtuțile și harurile determinante pentru o viață creștină.

Anii au trecut, dar ceea ce au semănat cu atâta bucurie are viață și astăzi și sunt urmați cu mult respect, dragoste și prietenie nu doar de călugării mai tineri din Comunitatea monastică dar și de laicii ce vin la acest sfânt lăcaș, de la copii la tineri și adulți.

La moment aniversar de 30 de ani de hirotonire în Preoție, sufletele noastre sunt stăpânite de bucurie și recunoștință adresate lui Dumnezeu pentru că am fost beneficiarii muncii lor de zidire sufletească, am avut posibilitatea să valorificăm din bogăția spirituală dăruită fără rezerve cu toată umanitatea și dragostea de cei doi Preoți călugări, Pr. Atanasie Davide Giuseppe F.S.C. (iconom stavrofor, Superiorul Mănăstirii), și Pr. Isaac Refugio Vela F.S.C. (iconom stavrofor și Părinte Spiritual al Mănăstirii).

Azi, când lumea traversează zile cu influențe diverse, pline de risc și suspiciune de individualism, manipulare și confuzie, Preoții călugări mereu revin cu îndemnul să trăim cu încredere în Isus Cristos – Centrul Vital al Vieții, să fim generoși, să fim iubitori atenți la nevoile aproapelui, cu căldură umană să ne rugăm unii pentru alții și pentru Episcopii și Preoții noștri. Să fim încrezători că rugăciunile ne vor fi ascultate dar și să trăim în harul Sfintei Euharistii care ne unește unii pe alții. Să fim cu alte cuvinte creștini autentici! Știm doar că sufletul omului se ridică la valoarea idealului său.

Într-un cuvânt luna Decembrie ne invită să ne amintim că suntem și noi pelerini, trecători pe acest pământ și așa cum ne învață Părinții Mănăstirii „Preasfânta Treime” (dar și Părinții Bisericii) drumul vieții noastre să fie un drum de rugăciune cu bucurie în speranța și cu tărie în credința spre ținta finală: Fericirea veșnică.

Această zi de 6 decembrie ne oferă și un exemplu: pe Sfântul Nicolae – suflet ales, Preot și Ierarh, care avansând pe drumul pelerinului pe Pământ, s-a dedicat total celor aflați în nevoi materiale și spirituale.

Astăzi, când Preoții călugări de la mănăstirea „Preasfânta Treime”, Pr. Atanasie și Pr. Isaac aniversează 30 de ani de Preoție, invocăm pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Preacurata Fecioară Maria și pe Sfântul Nicolae să-I ocrotească, să-I susțină la Preasfânta Inimă a lui Isus ca să se bucure de har peste har și sănătate deplină pentru a aduce cât mai multe suflete la mântuire.

La Mulți și Binecuvântați ani de Preoție spre Gloria lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor!

Vă mulțumim, Vă prețuim pentru toată activitatea pusă în slujirea noastră, cu multă recunoștință (în rugăciune).

Dumnezeu să vă binecuvânteze și Maica Domnului să vă ocrotească!

Terezia Pintea
Președinta Reuniunii Mariane din Eparhia Greco-catolică de Lugoj




Sfântă Liturghie şi meditaţie a PS Ioan în parohia Timişoara II

La biserica „Sf. Iosif” din Timişoara a avut loc, joi 24 noiembrie 2022, o întrunire cu Preasfinţitul Ioan, Episcop auxiliar de Lugoj. Programul a început la ora 17 cu celebrarea Sfintei Liturghii, după care a urmat o meditaţie pe tema: ce răspund Sfintele Evanghelii la întrebarea: „De ce ai venit Isuse în lumea noastră?”

Începându-și prezentarea cu întrebarea: Cine a venit şi cu ce scop?, ierarhul a dorit să sublinieze faptul că Fiul Omului a venit din Cer ca trimis al Tatălui cu o misiune precisă, aceea de a-l mântui pe Om.

„Scopul venirii lui Isus este accesul nostru la Dumnezeu, la viața veșnică. Acesta nu poate avea loc decât prin iertarea păcatelor. Isus a venit să ne aducă pacea învierii Sale, pacea ultimă, a biruinței în lupta cu Răul. Mireasma aceste păci voiește Isus să ni-o dea”, a spus episcopul.

Preasfinţitul Ioan a scos în mod special în evidenţă faptul că la Mântuire ajungem parcurgând mai multe căi:

  • calea iertării: Calea iertării noastre este mila lui Dumnezeu: Maria „va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”. (Matei 1,21).
  • calea iluminării: „Eu pentru aceasta m-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”. (Ioan 18,37).
  • calea purificării: Foc am venit să arunc pe pământ … ” (Luca 12,49). Este focul Rusaliilor, al iubirii care dinamizează, transformă și ne face compatibili de o așa de mare Slavă, cea a Împărăției cerurilor.

După meditaţie, a existat un timp de dezbatere în care credincioşii au avut ocazia să adreseze întrebări ierarhului.

Raimondo-Mario Rupp

Raimondo-Mario Rupp

Mai multe fotografii se găsesc AICI.

 




Vizită pastorală a Preasfinţitului Ioan în parohia Budinţ

La invitaţia Părintelui paroh Ioan Brândău, Preasfinţitul Ioan, Episcop auxiliar de Lugoj a vizitat parohia Budinţ cu hramul „Sf. martir George”, în duminica XXX-a după Rusalii la 27 noiembrie 2022.

La sosire, ierarhul a fost întimpinat de Părintele Ioan Brîndău, parohul locului si de Părintele Ovidiu Marian Brîndău paroh la Racovița.

Alături de episcop, la Sfânta liturghie arhierească, au concelebrat Părintele Teodor Baba, Consilier Eparhial şi Protopop de Lugoj şi cei doi preoți menționați anterior.

Cuvântul de învățătură pe marginea Evangheliei duminicii XXX a fost ţinut de Preasfinţitul Ioan care a accentuat nevoia şi importanța de a oferi cu regularitate din timpul nostru, rugăciunii si slujirii lui Dumnezeu, care echivalează cu o investiție fructuoasă pentru veșnicie. „Este cea mai bună si rodnică investiție pe care o poate face omul întelept” a spus episcopul.

Preasfinţitul a remarcat condițiile foarte bune de care au parte credincioșii din Budinţ atunci când participă la serviciile religioase din lăcasul de cult; de asemenea a evidențiat munca şi efortul parohului în renovarea, modernizarea şi întreţinerea bisericii şi a parohiei pe care o administrează si o păstoreşte de 26 de ani.

La finalul serviciului religios Părintele paroh Ioan a mulţumit Preasfinţitului Ioan pentru disponibilitatea de a răspunde invitaţiei parohului de a se ruga împreună în mijlocul credinciosilor din parohia Budinț.

Text: Pr. Ioan Brîndău; foto: ipod. Raul Man.

Mai multe fotografii se găsesc AICI.




Dezvelirea şi binecuvântarea statuii Fericitului episcop martir Ioan Bălan

Ziua de duminică – 20 noiembrie 2022 – a fost una cu însemnătate istorică, atât pentru Eparhia de Lugoj cât şi pentru municipiul Lugoj. Preasfințitul Alexandru Mesian, Episcop Eparhial de Lugoj a binecuvântat, prin stropire cu apă sfinţită, o statuie reprezentându-l pe Fericitul Episcop martir dr. Ioan Bălan. Monumentul care măsoară o înălţime de 2.30 m şi soclul pe care este aşezat, 0.70 m, a fost amplasat de curând în faţa catedralei „Coborârea Sfântului Spirit” în Piaţa „I.C. Drăgan”. Lucrarea a fost realizată de sculptorul Simion Moldovan din Reghin iar turnarea în bronz a fost făcută de firma „Santa Met” din Sovata.

Programul a început la orele 10.30 în catedrală cu celebrarea Sfintei Liturghii arhiereşti de către Preasfinţitul Alexandru Mesian împreună cu Preasfinţitul Călin Ioan Bot, Episcop auxiliar de Lugoj, și un sobor de preoți. Cuvântul de învăţătură pe marginea lecturilor de la Apostolul şi Evanghelia Duminicii a fost ţinut de Preasfinţitul Ioan.

După terminarea Sfintei Liturghii, s-a pornit în procesiune din biserică spre locul unde a fost amplasată statuia. Aici avut loc dezvelirea și slujba de binecuvântare a acesteia prin stropire cu apă sfințită de către episcopii: Alexandru Mesian, Călin Ioan Bot și Excelența Sa Iosif Csaba Pál, episcop romano-catolic diecezan de Timișoara.

Preasfinţitul Alexandru a rostit o Cuvântare cu această ocazie, evocând în prima parte, aspecte biografice ale Fericitului martir Ioan Bălan care a condus Eparhia de Lugoj în perioada 1936-1959, când a trecut la cele veșnice.

În a doua parte a Cuvântarii, Preasfinţia Sa a mulțumit, mai întâi, bunului Dumnezeu pentru această zi istorică. În continuare a mulţumit numeroşilor credincioși pentru participare. A mulţumit Preasfinţitului Călin Ioan Bot, Excelenţei Sale Iosif Csaba Pál. A mulţumit delegaţilor veniţi din alte eparhii: părintelui Flavius Florea, Vicar administrativ, delegat al Preafericitului Lucian Cardinal Mureşan, de la Blaj şi părintelui Antonio Chifor, Vicar episcopal cu preoţii, delegat al Preasfinţitului Virgil Bercea de la Oradea. A mulţumit reverendisimului Mons. László Wonerth, Parohul romano-catolic al Lugojului, preaonoratului părinte Ionuţ Furdean – Protopopul ortodox român al Lugojului, preaonoratului părinte Ic. Stavr. Ioan Cerbu – Parohul parohiei ortodoxe române „Adormirea Maicii Domnului” din Lugoj, preacucernicului părinte Cristian Cerbu, d-lui Pastor Zoltan Gall, Parohul Bisericii Reformate, d-lui pastor dr. Ionel Tuțac, din partea Comunității Baptiste, d-lui Ivan Bloch, președintele Comunității Evreilor din Lugoj. A mulţumit pentru participare d-lui Bogdan-Ştefan Blidariu, primarul interimar al Lugojului, d-lui inginer Gheorghe Mazilu – arhitect şef al Municipiului Lugoj, d-lui inginer Ioan Miuţescu, d-lui inginer Constantin Micşa, d-nei arhitect Mădălina Tufiş, d-lui prof. Contantin Stan Tufan, d-nei prof. Simona Avram. De asemenea a mulţumit reprezentanilor locali ai massmedia: d-lui Cristian Ghinea, d-lui Remus Giorgioni, Surorilor din Ordinul „Sf. Vasile cel Mare” din Lugoj, Corului Catedralei, condus de d-na prof. Olimpia Drăgan şi tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestui eveniment.

Nu în ultimul rând, Preasfinţitul Alexandru a mulțumit reprezentanților familiei fericitului episcop martir Ioan Bălan prezenţi: d-na Maria Giurgiu, d-lui Cosmin Giurgiu, d-na dr. Rada Bîrsan, d-na dr. Cristiana Bîrsan, d-na prof. univ. dr. Ioana Mihaela Bălan, d-ra Maria Bălan Poenariu, d-na Maria Munteanu și d-na prof. univ. dr. Maria Țenchea.

A salutat cordial pe toţi credincioşii prezenţi şi pe cei care au fost alături, urmărind evenimentul prin intermediul transmisiunii în direct online, asigurată de Biroul Media al Episcopiei de Lugoj şi preluată pe postul „Angelus TV România”.

În mod special, Preasfinţitul Alexandru a adus mulţumiri Primăriei Lugoj care a aprobat amplasarea noii statui în faţa catedralei greco-catolice. Ierarhul a menţionat că în toate oraşele-centre episcopale unde au trăit cei şapte episcopi martiri, s-a realizat câte un astfel de monument care să amintească de mărturia de credinţă a acestora.

Episcopul a adus mulţumiri lui Dumnezeu şi pentru faptul că a dat acest har ca şi Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică să aibă astăzi sfinţi ai Bisericii. Episcopul Ioan Suciu afirma în februarie 1948 că: „Bisericii Române Unite îi lipseşte încă frumuseţea martiriului şi a prigoanei. Îi lipsesc încă rănile Mântuitorului. Numai prigoana ne va putea da sfinţi şi va putea arăta lumii ceea ce suntem: fii şi apostoli ai Bisericii adevărate”.

Preasfinţia Sa scos în evidenţă faptul că: „orașul Lugoj se înnobilează cu statuia fericitului Ioan Bălan, episcop martir. Ce ne transmite oare acum Fericitul Ioan Bălan, Episcop martir de la Lugoj? Să ne păstrăm credința în Isus Cristos, şi Biserica Sa Isus Care a murit pe Cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Fericitul Ioan Bălan a experimentat suferința, martiriul, fapt pentru care Sfântul Părinte Papa Francisc l-a declarat Fericit la 2 iunie 2019 la Blaj. Statuia Fericitului Ioan Bălan ne arată Crucea, care ne îndeamnă la credință, iar ramura de palmier ne amintește de martiriu, de dragostea supremă față de Dumnezeu. Să urmăm și noi exemplul Fericiților noștri Episcopi martiri!” a spus PS Alexandru în încheierea Cuvântării Sale.

În continuare, Excelenţa Sa Iosif Csaba Pál Pal a adresat o alocuţiune prin care i-a îndemnat pe cei prezenţi şi pe telespectatori să vestească Evanghelia, Cuvântul lui Dumnezeu după exemplul Fericitului Ioan Bălan. În acest sens pornind de la cuvintele Sf. Apostol Pavel „aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei, 13, 7), ES Iosif Csaba a scos în evidenţă faptul că Fericitul Episcop Ioan Bălan a rostit cuvântul lui Dumnezeu, prin cuvintele sale, prin predici, prin viaţa sa şi – mai ales – l-a vestit prin suferinţele sale. Excelenţa Sa a mulţumit pentru această iniţiativă şi frăţietate pe care o simte mereu cu Preasfinţiile Lor Alexandru şi Ioan, cu preoţii cu care se cunoaşte şi cu credincioşii.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o recepţie la care au luat parte cei invitaţi.

Raimondo-Mario Rupp

Mai multe fotografii se găsesc AICI.




Cuvânt al Preasfinţitului Alexandru Mesian la sfințirea monumentului Fericitului Ioan Bălan, Episcop martir greco-catolic român de Lugoj

20 noiembrie 2022

Preasfințiile Voastre,
Iubiți frați întru preoție,
Mult stimate domnule primar interimar,
Iubiți frați din cultele religioase din Lugoj,

Iubiți credincioși,

Din mila lui Dumnezeu am ajuns să sărbătorim împreună dezvelirea și sfințirea monumentului Fericitului Ioan Bălan, Episcop martir greco-catolic român, care a condus Eparhia de Lugoj în perioada 1936-1959, când a trecut la cele veșnice.

Fericitul Ioan Bălan este unul din cei șapte Episcopi greco-catolici români pe care la 2 iunie 2019, în cadrul Sfintei Liturghii celebrată pe Câmpia Libertății din Blaj, Sfântul Părinte Papa Francisc i-a declarat Fericiți Episcopi martiri morți în închisoare sau detenție pentru credința lor catolică.

Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuș la data de 11 februarie 1880. A studiat teologia la Budapesta iar la Viena a obținut doctoratul în teologie, în anul 1906.

Revenit la Blaj, a îndeplinit diferite funcții în cadrul Mitropoliei.

A fost hirotonit preot în catedrala din Blaj, la 24 iunie 1903, de către Mitropolitul Victor Mihali de Apșa. În anul 1909 a fost numit ca preot al credincioșilor greco-catolici din București.

În 1920 a devenit canonic al Capitlului de la Blaj iar în anul 1921 a fost numit rector al Academiei de Teologie. În anul 1929 a fost numit membru în Comisia pontificală pentru redactarea Dreptului canonic al Bisericilor Orientale.

A publicat lucrări de teologie și a tradus în limba română Noul Testament.

La 18 octombrie 1936 a fost consacrat Episcop în catedrala din Blaj și numit Episcop la Lugoj, în urma alegerii Episcopului Alexandru Nicolescu în demnitatea de Mitropolit al Blajului.

La 1 decembrie 1948, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost desființată, prin Decretul-Lege nr, 358. Întreg episcopatul Bisericii noastre: Episcopii Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, a fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948. Preoții, persoanele consacrate și credincioșii care au refuzat trecerea la Biserica Ortodoxă Română au fost și ei arestați. Bunurile bisericești au fost confiscate de noua conducere ateo-comunistă instaurată în România.

După desființarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Sfântul Scaun Apostolic al Romei a aprobat consacrarea de noi Episcopi, în secret, după cum urmează: Episcopul Ioan Ploscaru, Episcopul Ioan Dragomir, Episcopul Alexandru Todea și Episcopul Iuliu Hirțea. În închisoare au mai fost consacrați Episcopii Tit Liviu Chinezu și Ioan Chertes.

Astfel, din cei 12 Episcopi greco-catolici, șapte au murit în închisoare iar cinci, care au supraviețuit, au fost eliberați după 15 ani de detenție.

Suferințele, umilirile și batjocurile la care au fost supuși episcopii catolici din țara noastră au fost așa de mari încât au stârnit admirația lumii întregi. Papa Pius al XII-lea spunea în anul 1952 următoarele: „Îmi plec genunchii ca să sărut cu venerație lanțurile pe care le poartă acești mărturisitori ai credinței catolice”.

 

Iubiți credincioși,

Perioada ateo-comunistă pe care a traversat-o țara noastră a afectat toate cultele religioase din România. Cel mai mult a avut de suferit Biserica Română Unită, Greco-Catolică. Această Biserică, la dispoziția Moscovei a fost complet desființată.

Fericitul Episcop Ioan Bălan, după arestarea din octombrie 1948, și ceilalți Episcopi greco-catolici, au fost duși la București, apoi la vila patriarhului Justinian Marina, la Dragoslavele și, după presiunile asupra sa și refuzul său de a trece la ortodoxie, a fost transferat la închisoarea cu condiții de exterminare de la Sighet, unde a fost întemnițat între anii 1950-1954. Ultimii cinci ani de viață i-a petrecut în domiciliu obligatoriu la Ciorogârla.

A trecut la cele veșnice la data de 4 august 1959 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Osemintele sale au fost exhumate la 8 octombrie 2013 și depuse în catedrala noastră din Lugoj.

 

Iubiți ascultători,

Orașul nostru, Lugoj, se înnobilează cu statuie Fericitului Ioan Bălan, Episcop martir. Până în prezent nu știu să fie un astfel de monument aici la noi.

Statuia pe care o binecuvântăm azi are înălțimea de 2,30 metri, fiind așezată pe un soclu de 0,7 metri. Lucrarea a fost realizată de sculptorul Simion Moldovan din Reghin, iar turnarea în bronz a fost realizată de firma Santa Met din Sovata.

Ce ne transmite Fericitul Ioan Bălan, Episcop martir de la Lugoj?

Să ne păstrăm credința în Isus Cristos, Care a murit pe Cruce pentru mântuirea neamului omenesc, și în Biserica Sa.

Fericitul Ioan Bălan a experimentat suferința, martiriul, fapt pentru care Sfântul Părinte Papa Francisc l-a declarat Fericit.

Statuia Fericitului Ioan Bălan ne arată Crucea, ne îndeamnă la credință, iar ramura de palmier ne amintește de martiriu, dragostea supremă față de Dumnezeu.

Să urmăm și noi exemplul Fericiților noștri Episcopi martiri! Amin!

Lugoj, 20 noiembrie 2022

† Alexandru
Episcop de Lugoj

Mai multe fotografii de la evenimentul dezvelirii statuii se găsesc AICI.
Ştirea despre acest eveniment se află AICI.