În Duminica a treia a Paştilor dedicată Femeilor purtătoare de mir, la 4 mai 2025, Preasfinţitul Ioan a sfințit noua Biserică Greco-Catolică, hramul „Buna Vestire” din Municipiul Hunedoara, Protopopiatul Deva. Este al doilea lăcaș de cult greco-catolic construit în Hunedoara după repunerea Bisericii Greco-Catolice în libertate, primul fiind ridicat în anul 2010, cu hramul „Preasfânta Treime”.

La sosire, ierarhul a fost întâmpinat cu Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie de către Pr. Micu Ceciliu, Protopop de Deva, Părintele Vasile Paşcu, Administratorul Parohial şi de preoţii invitaţi. Copiii i-au oferit flori, pâine şi sare.

Slujba sfinţirii a început în biserică, apoi a urmat procesiunea în jurul acesteia cu moaştele Fericiților Episcopi Martiri, Vasile Aftenie, Ioan Bălan și Iuliu Hossu, purtate de către Preasfinția Sa Ioan. A continuat cu binecuvântarea și zidurilor exterioare, prin stropirea cu apă sfinţită şi prin ungerea cu Sfântul Mir. După acest ritual, Episcopul şi preoţii au intrat în biserică, unde a fost citit Hrisovul de către Pr. Protopop Micu Ceciliu.

În document se arată că demersurile pentru ridicarea noii biserici au început în anul 2013, iar în 2015, Primăria Municipiului Hunedoara a oferit un teren pentru construcție. Piatra de temelie a fost sfințită la 21 octombrie 2018 de Preasfințitul Alexandru Mesian, de vrednică amintire. Lucrările au început la 5 decembrie 2019 și au fost realizate de firma Valman Construct SRL Lugoj (Ing. Micșa Constantin). Proiectarea a fost asigurată de Arh. Mădălina Tufiș, structura de rezistență de Ing. Miuțescu Ioan, iar iconostasul a fost realizat de SC Mobilier Vlaș din Arad.

Construcția a fost posibilă prin sprijinul financiar al Episcopiei de Lugoj, al Secretariatului de Stat pentru Culte, al unor organizații din Germania, Franța, Austria, SUA, dar și al credincioșilor și al altor binefăcători anonimi. Un rol esențial în strângere fondurilor necesare l-a avut Pr. Angelo-Narcis Pop, Vicar general. „Preacucernicia Sa a pus suflet, dăruire și nenumărate ore de muncă în vederea edificării și înfrumusețării acestei biserici”.

Hrisovul bisericii și sfintele moaște au fost sigilate în masa altarului, potrivit obiceiului primelor comunități creștine care celebrau slujbele pe mormintele martirilor. A urmat apoi sfințirea altarului, care a fost însemnat cu semnul Sfintei Cruci, spălat cu apă sfințită și apă de trandafiri, apoi uns cu Sfântul Mir. În cele patru colțuri au fost așezate icoanele Sfinților Apostoli și Evangheliști, iar masa a fost apoi îmbrăcată și împodobită. Pe ea au fost așezate Sfânta Evanghelie, Antimisul și Tabernacolul cu Sfânta Taină. După binecuvântarea interiorului bisericii și a iconostasului, a început Sfânta Liturghie arhierească, la care a răspuns corul parohiei „Preasfânta Treime” din Hunedoara.

În cuvântul de învățătură, păstorul eparhiei a vorbit despre masa sfântului altar ca loc al jertfei și al întâlnirii cu Dumnezeu, altarul simbolizând mormântul gol din care a izvorât viața. Preasfinția Sa a explicat că altarul este locul unde omul oferă și primește daruri. „Este cinstit asemenea unei persoane vii, pentru că Îl reprezintă pe Hristos însuși”. Altarul bisericilor creștine este locul prezenței reale a lui Hristos, prezent în sfânta Taină a Euharistiei, a subliniat ierarhul.

După Sfânta Liturghie, au rostit cuvinte de salut și recunoștință părintele Marius Cîmpean, din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, părintele vicar general Angelo-Narcis Pop și părintele Vasile Pașcu, Administratorul parohial.

Părintele Marius Cîmpean a transmis salutul domnului Ciprian Vasile Olinici, Secretar de stat pentru Culte și a subliniat sprijinul constant oferit Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică de către instituția pe care o reprezintă, subliniind importanța colaborării dintre Stat și Biserică în slujba binelui comun. „Conlucrarea dintre Biserică și Stat trebuie să rămână o temelie a binelui comun, o punte între grija pentru suflet și responsabilitatea pentru cetate”.

Părintele Angelo-Narcis a rostit cu emoție cuvintele rugăciunii Dreptului Simeon, exprimând recunoștința față de Dumnezeu și față de toți binefăcătorii.

La rândul său, părintele Vasile a adus mulțumire Bunului Dumnezeu, ierarhului, colegilor preoți, credincioșilor și tuturor celor care au sprijinit ridicarea și înfrumusețarea noii biserici. A arătat că, dincolo de provocările materiale, cea mai mare bucurie o reprezintă comunitatea vie, credincioșii.

La final, episcopul a mulțumit tuturor pentru implicare și, în mod special Părintelui Angelo Narcis Pop, Vicarul general, părintelui Vasile Pașcu pentru purtarea de grijă față de comunitate și pentru osteneala de a finaliza lucrările Bisericii. Credincioșii au fost invitați să intre în Sfântul Altar pentru a săruta Masa Sfântă, Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce. Bucuria zilei a continuat cu o agapă fraternă.

Raimondo-Mario Rupp pentru Biroul de Presă al Eparhiei de Lugoj.

Mai multe fotografii se găsesc AICI.

Persoanele Consacrate şi Reuniunea Mariană din Eparhia de Lugoj au organizat o zi de rugăciune la sanctuarul „Maica Domnului, Apărătoarea Noastră” de la Scăiuş. Au participat credincioși din mai multe parohii ale eparhiei, membrii ai reuniunii Mariane, călugări și călugărițe precum şi numeroşi preoţi din Protopopiatul de Lugoj şi din alte protopopiate.

Evenimentul a avut ca scop consacrarea Eparhiei de Lugoj la Maica Domnului.

Programul de rugăciune a început cu Acatistul Maicii Domnului, condus de părintele ieromonah Isaac – Vela Jose Refugio. Răspunsurile au fost date de un grup coral coordonat de fratele Ieremia de la mănăstirea „Preasfânta Treime” din Giroc.

În cuvântul de învățătură rostit după Evanghelie, Preasfințitul Ioan a aprofundat sensul teologic și spiritual al consacrării. A subliniat că aceasta presupune o apropiere conștientă de Maica Domnului, o dăruire reciprocă și o așezare sub ocrotirea celei care este „Maica Vieții”, căreia i-am fost încredințați de însuși Fiul ei pe cruce. Consacrarea, a arătat ierarhul, nu este doar un gest simbolic, ci un angajament de a pune pe Dumnezeu „mai întâi” în viața fiecăruia și de a relua cu hotărâre drumul credinței. „Prin această consacrare vrem să reluăm startul — dacă l-am pierdut — sau să-l întărim, pentru a ne așeza cu încredere sub ocrotirea Maicii Domnului”, a subliniat Preasfinția Sa.

La finalul Sfintei Liturghii în fața icoanei Maicii Domnului care a lăcrimat de două ori în anul 1934, Preasfințitul Ioan a rostit rugăciunea de consacrare a Eparhiei de Lugoj la Maica Domnului, în prezența clerului, a persoanelor consacrate și a credincioșilor adunați în rugăciune. Fiecare credincios a primit câte o iconiță cu Maica Domnului de la Scăiuș, pe spatele căreia era imprimată rugăciunea de consacrare.

Pe parcursul zilei, pelerinii au avut ocazia să vizioneze și expoziția itinerantă „Rădăcini și speranță – un an cu Fericitul Cardinal Iuliu Hossu”, amplasată pe platoul din fața sanctuarului. Expoziția itinerantă a fost realizată de AGRU Eparhial Lugoj, prin grija doamnei Cecilia Turcu, președinte eparhial AGRU, prin generozitatea unor binefăcători și prin amabilitatea d-șoarei Codruța Fernea – coordonatoarea proiectului Anul Cardinal Iuliu Hossu în cadrul Eparhiei de Cluj-Gherla – care a pus la dispoziția AGRU Eparhial Lugoj materiale documentar – fotografice.

După pauza de prânz, programul spiritual a continuat cu rugăciunea Rozariului, cateheza susținută de pr. Valentin Danciu, Paraclisul Maicii Domnului, Vecernia și Binecuvântarea Euharistică.

Pelerinajul s-a desfășurat cu sprijinul multor persoane și comunități. Dintre aceștia amintim pe reprezentanții comunităților călugărești din Eparhie, pe pr. Silviu Lucian Bindea – Asistent spiritual eparhial al Reuniunii Mariane, doamna Terezia Pintea – Președinta Reuniunii Mariane din Eparhia de Lugoj, AGRU Eparhial Lugoj, și nu în ultimul rând pe pr. Ilie – Iulian Hasciar, parohul locului, împreună cu familia și credincioșii parohiei. Tuturor le mulțumim pentru contribuția generoasă adusă în organizarea evenimentului.

Raimondo-Mario Rupp
pentru Biroul de Presă al Eparhiei de Lugoj

Rugăciune de Consacrare la Maica Domnului:

Preacurată Fecioară Maria, veghează asupra noastră așa cum ai făcut-o și în vremea durerilor trecutului! Adu-ți aminte că suntem fiii acelora care nu și-au părăsit credința și au preamărit, fără încetare, numele tău preasfânt de Maică cerească.

Fecioară preamilostivă, privește cu milă spre noi, păcătoșii, care de atâtea ori ne-am înstrăinat de Domnul! Lacrimile de pe chipul icoanei tale de la Scăiuș dovedesc durerea Inimii tale, dar mai ales milostivirea și iubirea ta de Mamă. Îți dăruim neputințele, slăbiciunile, durerile și căderile noastre, ca să vindeci inimile noastre și să ne conduci la Fiul tău, Isus!

Prin mijlocirea Fericiților Episcopi Martiri, fii-ne scut de scăpare și apărare, desăvârșind întru noi lucrarea harului lui Dumnezeu. Întărește-ne în credință și în speranță, în iubire față de Domnul și față de aproapele.

Îmbrăcați cu putere de Sus, mijlocește-ne să dăm buna mărturie a credinței, rămânând mărturisitori neînfricați și neînfrânți până la sfârșit.

Maică Sfântă, îți consacrăm viața noastră: tot ceea ce suntem și ceea ce avem, tot ceea ce iubim. Ale tale să fie inimile noastre, trupurile și sufletele noastre, familiile noastre și întreg neamul nostru! Ai tăi să fim, spre lauda și preamărirea lui Dumnezeu, acum și în vecii vecilor! Amin.

În cadrul Sfintei Liturghii Arhierești celebrată în Duminica Floriilor, 13 aprilie 2025, ipodiaconul Radu Ioan Zaharia a fost hirotonit diacon prin impunerea mâinilor Preasfinției Sale Ioan. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Reînvierea” al catedralei din Lugoj, dirijat de d-na Cora Iacobescu.

În cuvântul său de învățătură, episcopul a pornit de la întrebarea: „Cum s-ar putea lega sărbătoarea Duminicii Floriilor, a intrării Mântuitorului Isus în Ierusalim, cu hirotonirea unui diacon?” A arătat că inima acestei sărbători constă în recunoașterea lui Isus ca Mântuitor, din partea unui popor simplu și trudit.

Referindu-se la slujirea diaconală, Preasfinția Sa a spus: „Ceea ce vedeți dumneavoastră, credincioșii, la un diacon – în mod imediat – este slujirea frumuseții cultului adus lui Dumnezeu. De fapt, mai mult decât atât, este slujirea medierii întâlnirii oamenilor cu Dumnezeu.” A subliniat că această întâlnire cu Dumnezeu este liberă, personală și tainică, asemenea experienței îndrăgostirii.

Ierarhul a evidențiat apoi cele trei căi fundamentale prin care slujitorii Bisericii facilitează întâlnirea credincioșilor cu Dumnezeu: Cuvântul Scripturii, Euharistia și cultul liturgic.

Vorbind despre cântarea liturgică, arhiereul a evocat cuvintele psalmistului: „Te sălășluiești în cântările de slavă ale poporului Tău Israel”, subliniind astfel că Dumnezeu este prezent în emoția ce o aduce faptul de-ai cânta lui Dumnezeu. A făcut o paralelă între trăirea credinței și autenticitatea artistică, afirmând că ceea ce impresionează nu este doar măiestria ci originalitatea emoției trăite: „Partitura” pentru slujitorii altarului este Scriptura, când cuvântul ei a trecut prin inima noastră și ne-a transformat, „partitura”, literele interpretului nu se mai simt, și rămâne doar ceea ce vrea să transmită Autorul.

Părintele Angelo-Narcis Pop, Vicar general, a prezentat câteva aspecte biografice ale noului candidat, subliniind parcursul său atât profesional, cât și spiritual: „Radu Ioan Zaharia s-a născut în Arad, pe 25 octombrie 1992. A urmat studiile muzicale la Academia Națională de Muzică «Gheorghe Dima» din Cluj-Napoca, specializându-se în dirijat simfonic. În prezent, este dirijor principal și director artistic al Filarmonicii «Oltenia» din Craiova. Este căsătorit şi are doi copii. În paralel cu muzica, loialitatea sa față de Biserică a fost tangibilă, fie luând forma participării la Sfânta Liturghie cu coruri constituite și dirijate de către el, fie sub forma multelor concerte orchestrale organizate în spații sacre.

În anul 2025 a absolvit și cursurile de Teologie pastorală ale Facultății de Teologie Greco-Catolică din Oradea, dorindu-și să îl poată servi pe Dumnezeu și Biserica, cu mai multă ardoare”.

„Îi mulțumim lui Dumnezeu, părinților lui Radu Ioan și familiei sale pentru această vocație sacerdotală!”, se arată în încheierea mesajului rostit de părintele Angelo.

La finalul celebrării, noul diacon a rostit un cuvânt de mulțumire în care a exprimat recunoștința față de Dumnezeu și de toți cei care l-au însoțit în acest parcurs vocațional. A mulțumit Preasfinției Sale pentru darul slujirii și a subliniat, cu emoție: „Doar slujindu-i pe ceilalți putem ajunge cu adevărat să ne cunoaștem pe noi și voința lui Dumnezeu.” A adus mulțumire părintelui Sorin Seviciu, cel care i-a îndrumat paşii spre Calea lui Dumnezeu încă din copilărie, precum şi părintelui Ioan Pop, parohul Catedralei. „Vă mulțumesc și vouă, iubiți credincioși, și vă rog să vă rugați pentru mine ca slujirea și drumul meu să fie în folosul Bisericii și al nostru, al tuturor”, a încheiat părintele diacon.

În încheiere, ierarhul a mulţumit soției, părinților și celor care au contribuit la formarea noului diacon, adăugând: „Îți mulțumim, părinte diacon, pentru că te alături Bisericii Greco-Catolice ca să o slujești mai intens, dincolo de profesia și misiunea onorantă pe care o desfășori.”

Raimondo-Mario Rupp, pentru Biroul de Presă al Eparhiei de Lugoj

Mai multe fotografii se găsesc AICI.

În seara zilei de 1 februarie 2025, la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Timișoara, a avut loc Serbarea Zilei Vieții Consacrate. La eveniment au participat călugări și călugărițe din Eparhia de Lugoj, alături de Preasfinția Sa Ioan, responsabil cu departamentul ce are în grijă Viaţa Consacrată în cadrul Conferinței Episcopilor Catolici din România.

Programul liturgic a început cu Lauda de seară – Vecernia Sărbătorii Întâmpinării Domnului Isus în Templu, celebrată de Ieromonahul Atanasie (Davide Muntoni), egumenul mănăstirii „Preasfânta Treime” din Giroc, jud. Timiş. Diacon a fost teologul Lucian Mîrza. Răspunsurile au fost date de către un grup coral condus de fratele Ieremia de la mănăstirea „Preasfânta Treime”.

În cadrul celebrării liturgice a avut loc înveșmântarea ipodiaconului Raul Man ca novice rasofor, de către PS Ioan, primind numele monahal – Ștefan. Rasoforatul este prima treaptă a vieții monahale, marcând începutul formării pentru călugărie. Această tradiție a tunderii în monahism și a înveșmântării novicilor care încep formarea în vederea vieții călugărești, începută de Preasfinția Sa Alexandru de binecuvântată memorie, continuă în cadrul Comunității Monastice de drept eparhial din Giroc.

Originar din localitatea Lemniu, jud. Sălaj, fratele Ştefan a absolvit Facultatea de Teologie Greco-Catolică, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, departamentul Teologie Pastorală din Cluj, unde și-a obținut licența în 2021 şi un master în Teologie Biblică în 2023. Din anul 2022 lucrează la Episcopia Greco-Catolică de Lugoj, îndeplinind aici diferite sarcini iar din luna septembrie 2024 este secretar al Episcopului Ioan.

La final ierarhul a evidențiat semnificația Zilei Vieții Consacrate: o sărbătoare dedicată călugărilor și călugărițelor din întreaga lume. A subliniat că viața consacrată și viața monahală sunt un dar misterios, provocator și luminos, o chemare aparte ce nu poate fi înțeleasă pe deplin decât de cei care o trăiesc în prima persoană.

Al doilea gând a fost adresat noului novice rasofor, care începe o perioadă de noviciat, pregătitoare pentru viața monahală. Episcopul a mulțumit părinților fratelui Ștefan, spunând că această alegere este „o logodnă misterioasă cu Cerul”.

Episcopul de Lugoj a mulțumit Preasfințitului Claudiu, episcop de Cluj, pentru tinerii Raul și Andrei cărora le-a acceptat venirea în Eparhia de Lugoj pentru a-l ajuta în curia episcopală. În încheiere, l-a încredințat pe noul consacrat ocrotirii Mântuitorului și a Maicii Domnului.

Preacuviosul Părinte Egumen Atanasie l-a încurajat, la rândul său, pe fratele Raul-Ștefan să își trăiască chemarea monahală, stăruind în rugăciune și în slujirea cuvântului. Alegerea numelui Ștefan a fost văzută ca providențială, în slujirea pe care o va continua să o îndeplinească alături de Preasfinţitul Ioan. „Începând de azi, ești chemat să îți împlinești vocația cu inima scufundată în Cuvântul lui Hristos, pe care numai tu poți să înțelegi cu ce putere, culoare și intensitate se manifestă în inima ta, nu numai pentru tine și pentru ceilalți” – a spus părintele Atanasie.

„Te invit, Ștefane, să redescoperi cele două trăsături care stau la baza vocației tale de monah: convorbirea ta cu Domnul – zilnică, intensă, plină de pasiune – și dăruirea ta prin post și renunțare. Trebuie să muncești și ca Secretar Episcopal, dar îmbină munca ta cu rugăciunea lui Hristos. Apoi, postul, renunțarea … dacă vrei ca ceilalți să fie mai buni, oferă-ți viața pentru binele lor. Cu pasiunea lui Hristos, Cel Răstignit și Înviat, când vei suferi, mulțumește Domnului că alții au viață prin suferințele tale. Când vei fi bucuros, mulțumește Domnului că prin bucuria ta, alții gustă lumina învierii”, a spus în încheiere Părintele Atanasie.

După cuvântul ieromonahului, Preasfințitul Ioan a adresat mulțumiri tuturor participanților. Şi-a exprimat recunoștința față de preoții prezenți, inclusiv consilierii, protopopii și clericii veniți de la Cluj și din alte localități. De asemenea, a mulțumit călugărițelor care slujesc în Eparhia de Lugoj, în mod special Surorilor Baziliene, atât celor din teritoriu, cât și celor venite de la Cluj pentru a se ruga împreună la acest moment important.

Un gând de apreciere a fost adresat și Surorilor Franciscane de la Caransebeș, precum și Surorilor Sfintei Ioana Antida, pentru contribuția lor semnificativă la viața Eparhiei de Lugoj. Au fost prezenți la eveniment și călugării franciscani din comunitatea de la Chișineu Criș, în frunte cu Pr. Mihai Blăjuț OFM Conv., care s-au integrat în ritul răsăritean și desfășoară o misiune rodnică în regiune. În încheiere, Preasfințitul Ioan a mulțumit tuturor celor prezenți pentru participare și rugăciune.

După mulțumirile episcopului, fratele Ștefan a rostit un scurt cuvânt de recunoștință. Emoționat de moment, fratele Raul-Ștefan a mărturisit că se simte atins și marcat de rugăciunea preoțească rostită la îmbrăcarea stiharului: „Bucura-se-va sufletul meu întru Domnul, că m-a îmbrăcat în veșmântul mântuirii și cu haina veseliei m-a împodobit, ca unui mire mi-a pus cununa și ca pe o mireasă m-a împodobit cu podoabă”. A subliniat că această zi este o ocazie de a se bucura împreună de lucrarea minunată a lui Dumnezeu.

În semn de recunoștință, a mulțumit Preasfințitului Ioan, Părintelui Stareț, preoților, călugărițelor și colegilor din Curia Episcopală pentru prezență și susținere. Un gând special a fost adresat familiei sale, părinților săi, în particular mamei, familiei care l-a sprijinit în această alegere, precum și tuturor celor care l-au însoțit pe parcursul formării sale, ajutându-l să ajungă la acest moment pentru a putea sluji Domnului.

Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă de comuniune, cu o agapă frățească.

A consemnat: Raimondo-Mario Rupp

Mai multe fotografii se găsesc AICI.

La Centrul Pastoral Eparhial „Sfântul Vasile cel Mare” din Lugoj, a avut loc, în dimineața zilei de 16 decembrie 2024, reuniunea de iarnă a clerului din Eparhia de Lugoj.

Întâlnirea a fost deschisă cu rugăciunea „Ora a III-a”, urmată de o rugăciune de pomenire a Părintelui Ilie Tomoiagă, recent trecut la cele veşnice.

Pr. Robert Trubiansky a susținut o prezentare în care a evidențiat caracteristicile genuine ale primelor comunități creștine, și datorită cărora, creștinismul a exercitat o așa mare putere de atracție. În relatare, s-a propus o citire a vremurilor actuale mai degrabă în cheia oportunităților pastorale decât a pericolelor, evitând astfel, din partea preoților și a Bisericii, o atitudine defensivă sau de izolare.

În continuare, preoții au fost invitați să răspundă la două întrebări:

1. Biserica noastră, eparhia noastră, seamănă cu Biserica genuină din început, întemeiată de Hristos? Ce are genuin? Ce îi lipsește?
2. Parohia încredințată mie, este asemenea cu comunitățile creștine dintru început? Ce are asemănător? Ce îi lipsește?

Pentru a facilita dezbaterile, participanții au fost împărțiți în opt grupuri de discuție. După pauza de cafea, coordonatorii grupurilor au prezentat concluziile.

După prezentarea concluziilor, Preasfinția Sa a adresat mulțumiri și a făcut o serie de anunțuri.

A subliniat faptul că păstorirea sufletelor, cateheza copiilor și a tinerilor, este o prioritate pentru cler alături de identificarea unor metode noi de transmitere a credinței și valorilor creștine. De asemenea, a amintit faptul că, preluarea în administrare și păstorire a câte două comunități este previzibil să devină din ce în ce mai mult o necesitate.

Un punct semnificativ prezentat de Preasfinția Sa, a fost instituirea, la nivel național, prin Legea 290 din 24 octombrie 2023, a anului 2025 ca „Anul Cardinal Iuliu Hossu”, un eveniment de mare importanță pentru Biserica Greco-Catolică din România.

Ierarhul a dorit să sublinieze, de asemenea, câteva inițiative prezente în Calendarul Pastoral pe anul 2025.

Părintele Angelo-Narcis Pop, Vicar general, a abordat chestiuni administrative, iar Pr. Dr. Eugen Jurca a prezentat noile sale apariții editoriale.

Întâlnirea s-a încheiat cu colindul „Ce vedere minunată”, cântat de toți preoții prezenți și cu masa comună.

Biroul de Presă al Eparhiei de Lugoj

Mai multe fotografii se găsesc AICI.