În Duminica a treia din Post, (a Sfintei Cruci), Preasfinţia Sa, Călin Ioan Bot. Episcop auxiliar de Lugoj, s-a aflat în vizită pastorală în parohia „Buna Vestire” Şibot – Protopopiatul de Orăştie, cu ocazia sărbătoririi hramului acestei parohii. Preasfinţia Sa a fost însoţit de Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicarul general al Eparhiei de Lugoj. La eveniment a fost prezent şi Dl Zaharie Nicolae Iosif viceprimarul comunei Şibot.

La sosire, Preasfinţitul Ioan a fost întâmpinat cu Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie de către Pr. Silviu Bindea, Protopop de Orăştie, Pr. Dr. Viorel Gheorghe Codrea, paroh de Cugir şi pr. Marius Borza, paroh la Geoagiu.

Momentul principal al sărbătorii hramului a fost celebrarea Sfintei Liturghii arhiereşti la care, alături de Preasfinţia Sa Ioan, au concelebrat preoţii menţionaţi mai sus. Răspunsurile liturgice au fost oferite de cântăreții bisericești ai parohiei.

La sărbătoare alături de comunitatea din Şibot au participat şi credincioşi din localităţile Orăştie, Cugir şi Sărăcsău.

În Cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Ioan a vorbit pe marginea lecturii Apostolului şi Evangheliei Duminicii a treia din post, cea a Sfintei Cruci.

Preasfinţia Sa, le-a reamintit credincioşilor că Sfânta Cruce a devenit un simbol creştin de biruinţă asupra răului. Un simbol care ne spune că răul a fost biruit prin jertfa lui Isus. Din punct de vedere spiritual, Crucea este asumarea acelor greutăţi în viaţa noastră a fiecăruia dintre noi, acelor greutăţi care nu pot fi evitate şi care se interpun binelui.

Preasfinţitul Ioan i-a îndemnat pe credincioşi să nu privească Crucea ca pe un scop în sine. A precizat că motivul pentru care iubim Crucea, nu este durerea şi suferinţa pe care ne-o provoacă ci iubim Crucea pentru că este calea care ne conduce spre lumină, pace, odihnă.

Despre lepădarea de sine, Preasfinţitul Ioan a precizat că Isus ne îndeamnă să ne lepădăm de sinele relativist, sinele mofturos şi sinele pofticios de păcat.

În cadrul Sfintei Liturghii, tânăra Grațiela Blaga, studentă la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj a interpretat câteva pricesne.

La final, Preasfinţitul Ioan a adresat câteva mulţumiri: d-lui viceprimar prezent, preoţilor care au păstorit această parohie de la reînfiinţarea ei după 1990; a mulţumit părintelui protopop Silviu pentru osteneala în plus de a administra şi această parohie pe lângă cea de la Orăştie, a mulţumit preoţilor concelebranţi, şi credincioşilor pentru susţinere. Nu în ultimul rând a mulţumit bunului Dumnezeu şi a transmis salutul şi binecuvântările Preasfinţitului Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj.

În continuare, părintele protopop Silviu a mulţumit în mod particular preoţilor care au păstorit această parohie de-a lungul celor 18 ani menţionându-i astfel pe pr. dr. Viorel Codrea care s-a ocupat de deschiderea acestei parohii apoi de pr. Ioan Stănculeţ care a păstorit o lungă perioadă de timp această parohie.

„Vă rugăm să transmiteţi salutul nostru şi dragostea noastră Preasfinţiei Sale, Episcop Alexandru!” s-a adresat în încheiere părintele Silviu, Preasfinţitului Ioan.

Părintele Silviu i-a oferit Preasfinţitului Ioan şi tinerei soliste Grațiela Blaga câte o icoană cu hramul parohiei Şibot – Bunavestire.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă în faţa bisericii oferită de credincioşii parohiei.

Ipod. Raimondo-Mario Rupp

Album foto AICI

În după-masa zilei de 25 martie 2022, Preasfinţia Sa, Călin Ioan Bot, Episcop auxiliar de Lugoj, s-a aflat în vizită pastorală în parohia „Bunavestire” Timişoara VI, cu ocazia sărbătoririi hramului acestei parohii.

Sfânta Liturghie a început la orele 18.00 şi s-a celebrat în interiorul bisericii parohiale care se află în construcţie. Alături de Preasfinţitul Ioan au concelebrat: Părintele Ieromonah Atanasie, starețul Mănăstirii Preasfânta Treime din Giroc, pr. Ioan Chişărău, paroh la Timişoara III – Sf. Maria Regina Păcii, pr. Alin Taichiş, paroh la Izvin, pr. Daniel Sas, paroh la Timişoara V – Sf. Ap. Petru şi Pavel, pr. Daniel Muntean, paroh la Timişoara II – Sf. Iosif, pr. George Rădulescu, paroh la Sânandrei şi pr. Mihai Răzvan Oprişa, Protopop de Timişoara şi parohul locului.

Preasfinţitul Ioan şi-a început Cuvântul Său de învăţătură, pornind de la întrebarea Sfântului Irineu de Lyon: „Cum va trece omul în Dumnezeu dacă Dumnezeu n-a trecut mai întâi în om?!”

Preasfinţia Sa a precizat că ceea ce constatăm o separație de netrecut între noi și Dumnezeu, între lumea noastră și lumea Sa, a fost trecută dinspre Dumnezeu spre noi prin întruparea Cuvântului lui Dumnezeu la Buna Vestire. A spus, deopotrivă, că numai datorită acestei treceri a lui Dumnezeu din nevăzuta lume a spiritului în lumea materiei văzute, din eternitate în timp, devine posibilă trecerea omului în lumea lui Dumnezeu.

Preasfinţitul Ioan a subliniat că este necesară compatibilizarea omului cu Dumnezeu pentru a ajunge și a se integra în lumea Sa. Și că aceasta are loc prin intermediul sfintelor taine, mai ales a împăcării – a iertării prin spovedanie și a cuminecării cu trupul și sângele Domnului.

„În misiunea Bisericii există ceva specific și prioritar: să se ocupe de suflete și de pregătirea lor pentru viața veșnică. Biserica, rămâne mereu atentă la căile ce conduc spre aceasta, rămâne atentă al om, la toate nevoile sale, dar este chemată să nu-și uite specificul”, s spus Preasfinţitul Ioan în încheierea cuvântului de învăţătură.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, la ora 19.30, în comuniune cu Sfântul Părinte Papa Francisc şi cu întreaga Lume Catolică, Preasfinţitul Ioan a rostit Actul de consacrare a Bisericii și întregii omeniri, în mod deosebit a Rusiei și a Ucrainei la Inima Neprihănită a Preasfintei Fecioare Maria, împreună cu preoţii concelebranţi şi credincioşii care au participat la sărbătoarea hramului.

Bucuria sărbătorii a continuat cu o agapă.

A consemnat: ipod. Raimondo-Mario Rupp

Preasfinţitul Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj s-a aflat în comuniune, din Catedrala „Coborârea Sfântului Spirit” din Lugoj, cu Sfântul Părinte Francisc și întreaga Biserică Catolică, rostind Actul consacrării Bisericii și a întregii omeniri în mod deosebit a Rusiei și Ucrainei la Inima Neprihănită a Preasfintei Fecioare Maria.

De sărbătoarea Buneivestiri, la 25 martie 2022, în jurul orei 19.30, când Sfântul Părinte Papa Francisc celebra în Bazilica „Sfântul Petru” din Roma, Actul consacrării Bisericii și întregii omeniri, în mod deosebit Rusia și Ucraina la Inima Neprihănită a Preasfintei Fecioare Maria, Preasfinția Sa Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj s-a aflat în Catedrala din Lugoj, unde, împreună cu preoții și cu credincioșii care au luat parte la programul spiritual al serii, s-a unit în același Act al consacrării cu Sfântul Părinte Papa Francisc – invocând Actul consacrării la Inima Neprihănită a Maicii Domnului în limba română.

Alături de Preasfinţitul Alexandru au fost prezenţi: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar general, Pr. Teodor Baba, Protopop de Lugoj şi consilier eparhial, Pr. prot. on. Ioan Pop, parohul catedralei, pr. Narcis Ardelean, paroh la Şanoviţa şi pr. Iulian Hasciar, paroh la sanctuarul „Maica Domnului Apărătoarea noastră” de la Scăiuş.

După rostirea Actului de Consacrare, Preasfinţitul Alexandru a adresat câteva gânduri credincioşilor, mulţumindu-le pentru prezenţă şi pentru intenţia de a se ruga pentru pace. „Este război, se luptă fraţii între ei de aceeaşi credinţă” a spus Preasfinţia Sa „de aceea o implorăm pe pe Maica Domnului ca să mijlocească la Dumnezeu pentru a se milostivi de noi pentru a înceta războiul”.

La sfârşit, Preasfinţitul Alexandru a dat binecuvântarea, credincioşilor prezenţi.

Ipod. Raimondo-Mario Rupp

Album foto AICI.

Cea de-a zecea Întâlnire Mondială a Familiilor care se va ţine la Roma în perioada 22-26 iunie 2022, are ca temă: „Iubirea familială: vocaţie şi cale de sfinţenie”. Întâlnirea, era prevăzută iniţial a se desfăşura anul trecut însă din motive de pandemie COVID-19 a fost amânată.

• Descrierea logo-ului:

Logoul gândit pentru această a X-a Întâlnire Mondială a Familiilor reia forma eliptică a coloanelor lui Bernini din Piaţa „Sfântul Petru”, loc identificator al Bisericii Catolice prin excelenţă, şi face trimitere la semnificaţia sa originară, care este îmbrăţişarea primitoare şi inclusivă a Bisericii Mame de Roma şi a episcopului său adresată tuturor bărbaţilor şi femeilor din orice timp.

Figurile umane care se află sub cupolă, tocmai amintită, şi crucea care se află sus, reprezintă soţ, soţie, copii, bunici şi nepoţi. Vor să aducă în minte imaginea Bisericii ca „familie de familii” propusă de Amoris laetitia (AL 87) în care „iubirea trăită în familii este o forţă permanentă pentru viaţa Bisericii” (AL 88). Crucea lui Cristos care se îndreaptă spre cer şi zidurile care o protejează par aproape susţinute de familii, autentice pietre vii ale construcţiei ecleziale. În partea stângă, pe linia subţire a coloanelor, se observă prezenţa unei familii care se află în aceeaşi poziţie cu statuile sfinţilor puse pe coloanele din piaţă. Acestea amintesc că vocaţia la sfinţenie este o ţintă posibilă pentru toţi. Ele vor să sublinieze că este posibil a trăi sfinţenia în esenţialitatea vieţii obişnuite.

Familia pusă în stânga, care apare în spatele liniei coloanelor, indică şi toate familiile necatolice, departe de credinţă şi în afara Bisericii, care privesc din exterior evenimentul eclezial care se realizează. La acestea comunitatea eclezială a privit mereu cu atenţie. În afară de asta se observă un dinamism al figurilor care sunt în mişcare spre dreapta. Se mişcă spre exterior. Sunt familii în ieşire, martore ale unei Biserici care nu este autoreferenţială. Acestea merg în căutarea altor familii în tentativa de a se apropia de ele şi de a împărtăşi cu ele experienţa milostivirii lui Dumnezeu.

Culorile predominate, galben şi roşu, sunt o referinţă evidentă la blazonul oraşului Roma, într-o trăsătură grafică ce vrea să exprime o legătură intensă cu comunitatea.

• În cadrul unui mesaj video, Sfântul Părinte Papa Francisc a prezentat modalitatea desfăşurării acestui eveniment, astfel:

Întâlnirea va asuma o formă multicentrică şi răspândită, favorizând implicarea comunităţilor diecezane din toată lumea. Roma va fi sediul principal, cu câţiva delegaţi ai pastoraţiei familiei care vor participa la Festivalul Familiilor, la Congresul Pastoral şi la Sfânta Liturghie, care vor fi transmise în toată lumea.

În aceleaşi zile, fiecare dieceză/eparhie va putea să fie centru al unei întâlniri locale pentru propriile familii şi comunităţi. În acest mod, toţi vor putea participa, chiar şi cei care nu vor putea veni la Roma.

Acolo unde este posibil, Sfântul Părinte Papa invită comunităţile diecezane să programeze iniţiative pornind de la tema întâlnirii folosind simbolurile pe care Dieceza de Roma le pregăteşte. „Vă cer să fiţi ageri, activi, creativi, pentru a vă organiza cu familiile, în sintonie cu ceea ce se va desfăşura la Roma”, a afirmat Sanctitatea Sa în mesajul video.

• Site-ul Întâlnirii Mondiale a Familiilor: https://www.romefamily2022.com/it/wmof/

• Imnul întâlnirii:

We Believe in Love
Text: Marco Frisina
Traducere: Christine Surdu

1. Familie, drum de sfințenie
Ești tu semn de iubire.
Tu dăruiești speranța,
Ne dai bucuria-aleluia.
We believe in love,
We believe in life
We will come with you,
alleluia.

2. Ești în Cristos drum deadevăr
Și Vestea Bună-n lumeaduci.
Arăți cât de frumos e-al Său
Cuvânt, aleluia.
We believe in love,
We believe in life
We will come with you,
alleluia.

3. Vom înfrunta cu puterea Sa
Statornici încercările.
Iar Duhul Său îl vom primi,
Mereu ne va călăuzi.
We believe in love,
We believe in life
We will come with you,
alleluia.

4. Familie, cale de bucurii,
În tine harul va străluci.
Lumină ești, speranță dai
În lume, aleluia.
We believe in love,
We believe in life
We will come with you,
alleluia.

În ziua de 24 martie 2022, în al 100-lea an de viaţă, Părintele Protopop onorific Grigore Oană, Prelat Papal, s-a întors în casa Tatălui ceresc.

Părintele Grigore Oană s-a născut la data de 23 iunie 1922 în localitatea Slatina, regiunea Transcarpatia din actuala Ucraina. A urmat şcoala primară în localitatea natală iar liceul la Sighetul Marmaţiei. A locuit la internat, unde a beneficiat gratuit de masă, cazare şi şcolarizare. Orele de religie le-a făcut cu preoţii greco-catolici din Sighetul Marmaţiei.

În toamna anului 1947 a sosit la Blaj, unde a fost numit profesor. A predat istoria la toate clasele atât la liceul de băieţi cât şi la cel de fete de la Institutul Recunoştinţei din Blaj. La şcoala de dieci (cântăreţi bisericeşti) de pe lângă Academia Teologică a predat „Aspecte de economie rurală”. Aflându-se în colectivitatea teologilor a avut în timpul verii frecvente întâlniri cu Preasfinţitul loan Suciu.

În primii doi ani a locuit la căminul Academiei. A făcut parte din Asociaţia ASTRU a studenţilor greco-catolici. Acolo a cunoscut mulţi oameni înţelepţi şi buni creştini, care au devenit martiri ai Sfintei noastre Biserici: Monseniorul Vladimir Ghika, Preasfinţitul Vasile Aftenie, Preasfinţitul Tit Liviu Chinezu, D-l Horia Cosmovici, etc. A continuat să participe la activităţile ASTRU-lui şi ale tineretului naţional-ţărănesc în partidul condus de luliu Maniu.

Dorind să respecte tradiţia locului, s-a înscris la facultatea de teologie ca student particular până la momentul desfiinţării Bisericii Greco-Catolice prin cunoscutul decret-lege 358 din 1 decembrie 1948. Despre arestarea şi încarcerarea sa, Grigore Oană povestește următoarele:

„În ziua de vineri, 23 octombrie 1948, la ora 11, la Institutul recunoştinţei din Blaj am fost întâmpinat de doi bărbaţi, care m-au invitat să merg cu ei pentru câteva minute ca să dau o scurtă declaraţie. Ajungând la sediul Securităţii, respectiv în zona caselor canonicului Câmpeanu, vis-a-vis de Mitropolie, am fost coborât în pivniţă, în al cărei interior erau proaspăt zidite nişte încăperi ce permiteau numai statul în picioare. După două zile am fost scos din carceră şi lăsat în încăperea din faţa carcerelor împreună cu alţi arestaţi. În a treia zi, înainte de masă, am fost dus la primul interogatoriu. În timpul arestării am fost interogat de mai multe ori, cerându-mi-se de fiecare dată să dau şi declaraţie scrisă. Nu mi s-a făcut proces şi nu am fost acţionat în judecată.

În vara anului 1949, după două-trei săptămâni de spitalizare, am fost lăsat liber cu condiţia să mă prezint în mod regulat, în anumite zile, la sediul Securităţii. Conformându-mă acestei dispoziţii, la prima prezentare mi s-a spus că au mult de lucru şi nu au vreme să vorbească cu mine. În mod identic s-au petrecut lucrurile şi la următoarele prezentări. Ultima dată mi-au spus că nu mai e necesar să mă duc la ei, ci ei singuri mă vor chema când va fi necesar. În fapt, nu am mai fost chemat şi nici eu nu nu m-am mai prezentat la ei. Ducându-mă la conducerea şcolii, mi s-a înmânat decizia de anulare a încadrării mele în învăţământ”.

Ulterior s-a angajat contabil la întreprinderea nou-înfiinţată „Comcereal” şi astfel a rămas în Blaj până în primăvara anului 1950, când a fost recrutat pentru satisfacerea stagiului militar. A fost încorporat la Giurgiu în cadrul trupelor de Securitate (Ministerul de Interne – fosta Jandarmerie). După perioada de instrucţie a îndeplinit misiunea de învăţător pentru soldaţii analfabeţi. Eliberat din armată în 1952, s-a întors la Blaj.

În iulie 1952 s-a angajat la Banca de Investiţii din Cluj-Napoca, iar în anul 1954 s-a transferat la Sediul Central al Băncii, la Bucureşti. A lucrat pentru o scurtă perioadă şi la sucursala Băncii de Investiţii din Piteşti. S-a căsătorit cu Dumitra Bădescu cu care a avut trei copii.

În primăvara anului 1968, s-a transferat la şcoala agricolă din comuna Merişani, judeţul Argeş, unde a rămas până la pensionare, în anul 1984.

În toamna anului 1984, l-a întâlnit la Cluj-Napoca pe fostul său profesor şi coleg de la Blaj, Alexandru Pol, care i-a spus că Biserica Greco-Catolică are nevoie de preoţi. A făcut pregătiri în vederea hirotonirii în clandestinitate cu Părintele Silvestru Augustin Prunduş, OSBM, care „ca primă temă mi-a dat să citesc de la un capăt la altul şi cu atenţie Noul Testament şi Catehismul explicat al Bisericii Catolice”. Întâlnirile de pregătire pentru hirotonire au continuat până în anul 1987.

La 17 septembrie 1988, a fost hirotonit diacon şi în ziua de duminică, 23 octombrie, acelaşi an, a fost sfinţit preot la Lugoj de către ÎPS episcop Ioan Ploscaru, de pie memorie. Data hirotonirii sale ca preot a coincis cu împlinirea a 40 de ani de când a fost arestat şi încarcerat la Blaj.

După repunerea în libertate a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, a continuat să celebreze Sfintele Liturghii la Timişoara, în Maramureş, atât în comunele de pe malul drept cât şi pe cel stâng al Tisei, la Bucureşti în capela „Schimbarea la faţă” şi la Piteşti în biserica romano-catolică unde şi-a petrecut restul vieţii.

La 14 septembrie 2006, Preasfințitul Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj i-a conferit Părintelui Grigore titlul de Protopop Onorific.

La cererea Preasfinţitului Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj, Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea i-a acordat titlul Pontifical de Prelat de Onoare al Sanctităţii Sale, la 7 mai 2007, ca încununare a vieţii spirituale în slujba lui Cristos şi a Bisericii Sale;

A fost un om și un preot iubitor de Dumnezeu și de oameni.

Episcopii Alexandru şi Ioan, împreună cu clerul şi credincioşii Eparhiei de Lugoj, roagă pe Atotputernicul Dumnezeu să-i dăruiască odihnă veşnică, iar familiei îi transmit sincere condoleanţe.

Ipod. Raimondo-Mario Rupp

• Mesajul de condoleanţe al PS Alexandru, Episcop de Lugoj, adresat familiei Părintelui Grigoe Oană
• Comunicat privind funeraliile Rvs. Pr. Grigore Oană, prelat papal