1

Vizită pastorală a Preasfinţitului Alexandru în parohia Dumbrăviţa. Sfinţirea solemnă a noii biserici

În Duminica întâi după Rusalii, (a Tuturor Sfinţilor), la 27 iunie 2021, Preasfinţitul Alexandru Mesian, Episcop eparhial de Lugoj a efectuat o vizită pastorală în parohia Dumbrăviţa din Protopopiatul Timişoarei. Preasfinţia Sa a fost însoțit de către Mons. Angelo Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj. Motivele principale ale vizitei au fost: sfinţirea solemnă a noii biserici cu hramurile: „Preasfânta Treime” şi „Naşterea Maicii Domnului”. Ultima vizită pastorală în această parohie a avut loc la 22 iunie 2014, când s-a sfinţit piatra de temelie a acestei biserici.

La sosire, Preasfinţitul Alexandru a fost întâmpinat în faţa noului lăcaş de cult cu Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie de către Pr. Dr. Remus Dobra, parohul locului, împreună cu un sobor de preoţi din protopopiat. Un grup de copii i-au oferit Ierarhului buchete de flori.

Ceremonia religioasă a început la ora 1000 cu oficiul sfințirii apei, desfășurat în fața bisericii, după care a urmat procesiunea de binecuvântare a noului lăcaș de cult, prin ungerea zidurilor exterioare și interioare cu Sfântul și Marele Mir în formă de cruce, și prin stropire cu apă sfințită. De asemenea s-a sfințit și masa altarului, în care au fost așezate moaște ale ale Fericiților Episcopi Martiri Greco-Catolici Români: Vasile Aftenie și Ioan Bălan.

Pr. Răzvan Oprişa a dat citire Hrisovului în care se arată că: în comuna Dumbrăviţa nu a existat parohie greco-catolică înainte de 1948. De-a lungul vremii, în localitate s-au stabilit familii de greco-catolici venite din Ardeal, care au frecventat biserica romano-catolică, datorită faptului că Biserica Greco-Catolică din România era scoasă în afara legii. Parohia a fost înfiinţată la 25 ianuarie 2007, din inițiativa Părintelui De pie memorie Nicolae Teodorescu, Vicar Foraneu și Protopop al Timișoarei. Primul paroh al acestei parohii este Pr. Dr. Remus Dobra, iar piatra de temelie a bisericii a fost pusă la 22 iunie 2014 în Duminica a II-a după Rusalii (Chemarea Apostolilor), de către Preasfinţitul Alexandru Mesian Episcop de Lugoj. Prima Sfântă Liturghie a fost celebrată la data de 8 iunie 2020, în Lunea Rusaliilor de Sărbătoarea Preasfintei Treimi (hramul bisericii).

Sfânta Liturghie arhierească a fost pontificată de Preasfinţitul Alexandru Mesian, avându-i alături pe: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar general, Pr. Răzvan Oprișa, Vicar Foraneu și Protopop de Timișoara, Pr. Dr. Remus Dobra, paroh de Dumbrăvița; din Arhieparhia de Alba-Iulia şi Făgăraş: pe Pr. Prof. Dr. Ioan Mitrofan şi pr. Horea Bârsan. Din Protopopiatul Timişoarei: pr. ieromonah Atanasie Muntoni, stareţul mănăstirii „Preasfânta Treime” Giroc, Pr. Ioan Dunca, paroh la Parţa, Pr. Valentin Danciu, paroh la Dragşina, Pr. Vasile Dragoş şi Vasile Borda, – din parohia Timişoara I, Pr. Felician Kadar, paroh la Orţişoara, Pr. George Rădulescu, paroh la Sânandrei, Pr. Gheorghe Ardelean, paroh la Periam, Pr. Mihai Pavel, paroh la Covaci, Pr. Gabriel Sabău, paroh la Jebel, pr. Valentin Martin, parohia Timişoara II şi Taichiş Alin, paroh la Izvin.

De asemenea, la Sfânta Liturghie au participat şi preoţi din Dieceza Romano-Catolică de Timişoara: Părintele Nikola Lauš, econom Diecezan, Părintele Prof. Zoltán-József Kocsik, director al Liceului Romano-Catolic „Gerhardinum” Timişoara, şi Părintele Lajos Máthé, paroh la Dumbrăviţa.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Alexandru s-a referit la textul Evangheliei duminicii.

PS Alexandru a amintit că aici la Dumbrăviţa a sfinţit cea de-a 51-a biserică în cei 28 de ani ai Episcopatului Său. „În această zi de 27 iunie” a spus Preasfinţia Sa, „am comemorat şi ziua de naştere pentru eternitate a Fericitului Episcop martir Ioan Suciu” (+1953 la închisoarea din Sighet). Preasfinţitul Alexandru a amintit cu multă recunoştinţă de ÎPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului de pie memorie care a retrocedat toate bisericile şi casele parohiale ce au aparţinut, înainte de anul 1948, Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică – caz unic în România.

În continuare, Preasfinţia Sa a mulţumit Părintelui paroh Remus şi soţiei sale, comunităţii parohiale pentru contribuţia de a avea un nou locaş de cult în localitatea Dumbrăviţa. A mulţumit autorităţilor locale, Primăriei Dumbrăviţa respectiv primăriei Giarmata pentru buna colaborare.

PS Alexandru a conferit Crucea Pectorală, Preacucernicului Părinte dr. Remus Dobra pentru activitatea pastorală desfăşurată pe parcursul a aproape 17 ani de preoţie, într-o perioadă foarte grea, de refacere a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi în mod deosebit pentru râvna depusă pentru construirea noii biserici parohiale greco-catolice cu hramul „Preasfânta Treime” din Dumbrăviţa.

Părintele dr. Remus Dobra este preot în Eparhia de Lugoj din 5 decembrie 2004. A absolvit în anul 2004, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, obţinând licenţa în Teologie. În perioada 2006-2007 a urmat studii de master, iar în parioada 2008-2011 a urmat studiile de doctorat ale Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din Bucureşti, obţinând doctoratul în Teologie. Este căsătorit din anul 2004. Prima parohie primită în misiunea preoţească a fost parohia Giarmata. Din 30 ianuarie 2007 a fost numit paroh şi pentru parohia greco-catolică nou-înfiinţată din Dumbrăviţa.

La finalul ceremoniei, pr. paroh Remus a mulțumit tuturor pentru participare, ierarhului, clerului, oficialităților, precum și credincioșilor prezenți la acest deosebit eveniment, veniți din toate parohiile învecinate.

A consemnat: Ipod. Raimondo-Mario Rupp




Vizită pastorală a PS Alexandru Mesian și a PS Ioan Călin Bot în parohia Lugoj II

Preasfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcopul eparhial de Lugoj împreună cu Preasfinţitul Călin Ioan Bot, Episcopul auxiliar de Lugoj, s-au aflat în vizită pastorală în dimineaţa zilei de joi, 24 iunie a.c., în Parohia „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” (Lugoj II), cu ocazia sărbătoririi hramului acestei parohii.

La sosirea în parohie, cei doi ierarhi au fost întâmpinați cu Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie de către Rvs. Pr. Teodor Baba, Consilier Eparhial şi Protopop de Lugoj şi de şi de Pr. dr. Marius-Petru Pop, consilier şi secretar eparhial, paroh al acestei comunităţi. Credincioşii au oferit buchete de flori celor doi ierarhi.

Programul religios a început la orele 1000 cu Sfânta Liturghie Arhierească pontificată de P.S. Alexandru Mesian.

Alături de cei doi episcopi au concelebrat: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicarul general al Eparhiei de Lugoj, Pr. Teodor Baba, şi Pr. dr. Marius Petru-Pop. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de credincioşii parohiei împreună cu câțiva membri ai corului „Reînvierea” al Catedralei greco-catolice din Lugoj, dirijat de doamna prof. Olimpia Drăgan.

Cuvântul de învăţătură a fost ţinut de Preasfinţitul Ioan. Pornind de la Evanghelia sărbătorii, Preasfinţia Sa a vorbit despre patru semne care prevestesc lucrarea lui Dumnezeu și despre cum a lucrat Dumnezeu în această familie a Sfântului Ioan Botezătorul dar şi cum lucrează în lume, în Biserică, în vieţile noastre.

Prezentăm câteva puncte de reflecție din cuvântul Preasfinţiei Sale:

  • Primul semn este suferinţa, care se concretizează prin sterilitatea Elisabetei. Suferinţa pe care o permite Dumnezeu este un semn prevestitor că El va lucra, va interveni. Suferinţa ne pune în faţa faptului de a pune întrebări privind cauza acesteia. Dacă întrebările sunt deschise, răspunsul va veni în mod sigur. Vedem cum răspunsul în cazul familiei lui Zaharia a fost că vor primi un copil unic în istorie, care va avea o misiune specială: va fi profetul Celui Preaînalt. Iată o suferinţă care se transformă într-o mare bucurie!
  • Al doilea semn este arătarea îngerului în templu, lui Zaharia. „Rugăciunea ta a fost ascultată!” Ce fel de arătare? Una neaşteptată, atunci când consideră Dumnezeu că e necesar. Una suficient de clară pentru a înţelege mesajul: Elisabeta va zămisli şi copilul va avea o misiune.
  • Al treilea semn este muţenia lui Zaharia generată de necredinţa sa şi revenirea vocii la momentul potrivit. Găsim şi în Scriptură această dinamică a tăcerii în faţa Adevărului, a tăcerii în faţa a ceea ce Dumnezeu transmite. E o muţenie diferită de pierderea vocii. O muţenie sufletească, o muţenie a minţii în faţa lucrării lui Dumnezeu cu putere.
  • Un ultim semn despre felul cum lucrează Dumnezeu, este dobândirea unei tainice înţelegeri … nu suntem lăsaţi în confuzie. „Ce va fi copilul acesta?”se întrebau rudele din familia lui Zaharia. Omul este capabil să înţeleagă pe parcurs lucrarea tainică a lui Dumnezeu. Dumnezeu ne dă, dacă suntem atenţi, capacitatea de a-I înţelege lucrarea şi de a ne asocia ei, lucrării lui Dumnezeu.

La finalul Sfintei Liturghii s-a oficiat parastasul pentru cei răposaţi din familiile celor prezenţi şi pentru alţi adormiţi în Domnul, care îşi dorm somnul de veci în cimitirul în care se află biserica parohială.

Preasfinţitul Alexandru a mulţumit Părintelui Dr. Marius-Petru Pop şi l-a felicitat pentru activitatea pastorală din această parohie. De asemenea a felicitat corul parohiei şi pe credincioşii prezenţi care au înfruntat condițiile de caniculă din această perioadă. Nu în ultimul rând l-a felicitat pe Preasfinţitul Ioan cu ocazia aniversării zilei onomastice, cerând ajutorul bunului Dumnezeu şi ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul pentru toţi cei care poartă numele acestui mare Prooroc şi Înaintemergător al Domnului.

Părintele Marius-Petru Pop, parohul locului, a mulţumit Tatălui Ceresc pentru faptul „că ne-a învrednicit să fim împreună pentru a 19-a oară de când păstoresc această comunitate la sărbătoarea hramului bisericii noastre”; a mulţumit Preacuratei Fecioare Maria, Mama noastră a tuturor, a mulţumit ocrotitorului comunităţii – Sfântul Profet Înaintemergător şi Botezător Ioan; a mulţumit cordial celor doi ierarhi, preoţilor concelebranţi şi credincioşilor, care s-au implicat cu multă dragoste în buna desfăşurare a sărbătorii.

A consemnat ipod. Raimondo-Mario Rupp




Vizită pastorală a PS Alexandru Mesian şi a PS Ioan Călin Bot în parohia „Imaculata” din Deva, în a doua zi de Paşti

Este cunoscut faptul că de aproape 20 ani, există o tradiție pentru Eparhia de Lugoj, ca Episcopul eparhial să efectueze vizite pastorale anuale în marile centre şi capitale de judeţe ale eparhiei: Deva, Reşiţa, Timişoara şi Arad, cu ocazia marilor sărbători.

Datorită contextului creat de pandemia COVID-19, Vizita pastorală de anul trecut nu s-a efectuat.

Astfel, în a doua zi de Paşti, la 3 mai 2021, Preasfinţitul Alexandru Mesian, Episcop eparhial de Lugoj s-a aflat în vizită pastorală la Deva în parohia „Imaculata”. Noutatea din acest an a constat în faptul că, tradiţionala vizită pastorală a fost efectuată împreună cu Episcopul auxiliar al Eparhiei de Lugoj, Preasfinţia Sa Ioan Călin Bot. Preasfinţiile Lor au fost însoţiti de Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicarul General al Eparhiei de Lugoj.

La sosire, cei doi ierarhi împreună cu Mons. Angelo s-au recules la mormântul Rvs. pr. Emil Puni S.J., din curtea bisericii.

Alături de Preasfinţiile Lor Alexandru şi Ioan, la Sfânta Liturghie au concelebrat: Mons. Angelo-Narcis Pop Vicar general, Pr. Vasile Micu Ceciliu – Protopop al Devei, Pr. Adrian Nicolae Didi – paroh de Turdaş, Pr. Sorin Sabo, paroh Deva I și Pr. Petrișor Gherghel, paroh Deva II. Răspunsurile au fost oferite de corul bisericii „Imaculata” din Deva.

Sărbătoarea din acest an s-a desfăşurat conform normelor impuse de autorități pentru prevenirea şi limitarea îmbolnăvirilor cu COVID-19. Astfel în spaţiul interior s-a păstrat distanţarea fizică şi purtarea măştii.

„Iubiţi credincioşi” a subliniat Preasfinţitul Alexandru în Cuvântul Său, „Învierea lui Cristos este sărbătoarea cea mai mare a tuturor creștinilor. Este sărbătoarea care uneşte pe toţi oamenii din toate timpurile. Este cea mai mare sărbătoare pentru că prin jertfa de pe Cruce, Cristos ne izbăvește de păcat iar prin Învierea Sa ne deschide accesul la o nouă viață: viaţa veşnică; Adevărul a învins minciuna. Nu moartea are ultimul cuvânt ci învierea și viața”.

Cristos înviat este principiu și izvor al învierii noastre viitoare: „Cristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi. … Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Cristos toţi vor învia” (1Cor. 15,20 și 22).

În încheiere, Preasfinţitul Alexandru a adresat tuturor credincioşilor să petreacă în continuare Sărbătorile pascale cu sănătate, bucurii şi cu multe haruri de la Isus Cristos cel înviat cel morți.

Părintele paroh Sorin Sabo a mulţumit celor doi ierarhi pentru vizită precum şi preoţilor concelebranţi şi credincioşilor pentru participare.

Biroul Eparhial de Presă




Scrisoare pastorală la Învierea Domnului nostru Isus Cristos – 2021

Nr. 315 / 2021

 

ALEXANDRU,
Din mila lui Dumnezeu și grație Sfântului Scaun Apostolic al Romei,
Episcop român unit, greco-catolic,
al Eparhiei de Lugoj

 

Onoratului cler
și iubitului popor credincios
har, binecuvântare și mântuire de la Dumnezeu-Tatăl
și de la Domnul nostru Isus Cristos

 

„Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul,

să ne bucurăm și să ne veselim întru ea!”

(Ps. 117,24)

Cristos a înviat!

Iubiți credincioși,

      De două mii de ani de când se propovăduiește în lume Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos, creștinii își mărturisesc credința în învierea din morți a Mântuitorului, prin cuvintele: Cristos a înviat! Aceste cuvinte ne pun dintr-o dată în față întreaga bogăție de înțelesuri pe care ni le oferă Praznicul Paștilor. Căci într-adevăr, pe lângă faptul Învierii pe care îl retrăim an de an cu tainic fior, gândul ni se îndreaptă – chiar fără să vrem – mai ales spre ceea ce înseamnă el pentru noi, spre învățămintele care decurg dintr-însul.

     Mântuitorul însuși a ținut ca din tot ceea ce a săvârșit în decursul vieții Sale pământești, cei care doresc a-L urma, să poată lua exemplu: „Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împără

ţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri” (Mt. 7,21). Ce alt eveniment din viața Domnului este mai important și mai obligator prin consecințele sale decât Învierea?

     Domnul nostru Isus Cristos n-a înviat pentru El Însuși, deoarece ca Fiu al lui Dumnezeu nu avea trebuință de nimic. Învierea nu poate fi pusă în legătură cu urmărirea unor scopuri mărunte și trecătoare. Învierea Sa din morți a avut menirea să folosească vieții acelora pentru a căror mântuire S-a întrupat, a trăit și a pătimit pe cruce.

     Împărtășindu-ne belșugul vieții, Isus Cristos a răspuns uneia dintre cele mai firești năzuințe a omului, aceea de a trăi și încă de a trăi din plin. Întreaga învățătură evanghelică este închinată vieții și bucuriei de a trăi.

     Iubiți credincioși,

     Isus Cristos cel înviat stabilește relații directe cu ucenicii Săi, prin atingere și mâncând împreună cu ei. Prin aceasta, îi invită să-și dea seama că nu este o fantomă, dar mai ales să constate că trupul înviat cu care li se înfățișează este același care a fost martirizat și răstignit, de vreme ce poartă urmele pătimirii. Totuși, acest trup autentic și real are însușirile noi ale unui trup glorificat: nu mai este situat în spațiu și timp dar Se poate face prezent cum dorește, unde și când vrea, căci umanitatea Sa nu mai poate fi reținută pe pământ și nu mai aparține decât domeniului dumnezeiesc al Tatălui. Din acest motiv Isus Cel Înviat are libertatea suverană de a Se arăta în ce fel voiește: sub înfățișarea unui grădinar sau în alt chip decât cel știut de ucenici, tocmai pentru a le trezi credința.

     Învierea lui Isus Cristos nu a fost o reîntoarcere la viața pământească precum s-a întâmplat în cazul fiicei lui Iair, al tânărului din Nain sau al lui Lazăr. Aceste fapte erau evenimente miraculoase, dar persoanele în cauză se întorceau, prin puterea lui Isus, la o viață pământească „obișnuită”. La un moment dat, aceste persoane aveau să moară iarăși. Învierea lui Cristos este esențialmente diferită. În trupul Său înviat El trece de la starea de moarte la o altă viață dincolo de timp și spațiu. Trupul lui Isus este plin la Înviere de puterea Spiritului Sfânt, El participă la viața dumnezeiască în starea de glorie, încât Sfântul Pavel poate să spună despre Cristos că este omul ceresc (cf. Catehismului Bisericii Catolice, nr. 645-646).

     Iubiții mei fii sufletești,

     „Şi dacă Cristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră” (1Cor. 15,14). Învierea constituie înainte de toate confirmarea a tot ce a făcut și a învățat Cristos. Toate adevărurile, chiar și cele mai inaccesibile spiritului uman, își găsesc justificarea de vreme ce prin Învierea Sa Cristos a dat dovada definitivă pe care o promisese, a autorității Sale dumnezeiești.

     Adevărul dumnezeirii lui Isus este confirmat de Învierea Lui. El spusese: „Când veți înălța pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt” (In. 8, 28). Învierea Celui răstignit a demonstrat că El era cu adevărat Eu sunt, Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu însuși.

     Există un dublu aspect în misterul pascal: prin moartea Sa Cristos ne izbăvește de păcat iar prin Învierea Sa ne deschide accesul la o nouă viață.

     Cristos înviat este principiu și izvor al învierii noastre viitoare: „Cristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi. … Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Cristos toţi vor învia” (1Cor. 15,20 și 22).

     Credința în Înviere are ca obiect un eveniment atestat istoric de către ucenicii care L-au întâlnit realmente pe Cel înviat și în același timp transcendent în mod tainic, ca intrare a umanității lui Cristos în gloria lui Dumnezeu. Mormântul gol și fâșiile de pânză de pe jos semnifică prin ele însele că trupul lui Cristos s-a eliberat din legăturile morții și stricăciunii prin puterea lui Dumnezeu. Ele îi pregătesc pe ucenici pentru întâlnirea cu Cel Înviat.

     Cristos „întâiul născut dintre cei morți” (Col. 1,18), este principiul propriei noastre învieri, încă de acum, prin îndreptățirea sufletului nostru și mai târziu prin învierea trupului nostru.

     Să ne unim deci, cu toată inima, cu Domnul și Dumnezeul nostru Isus Cristos. El este Împăratul nostru preamărit, Care ne cheamă la plinătatea vieții. Să-L ascultăm și să-L urmăm, păzind poruncile Lui și ferindu-ne de orice păcat.

     Împreună cu toți îngerii și sfinții, să o lăudăm și noi pe Preacurata Fecioară Maria, zicând: „Fecioară curată, bucură-te! Și iarăşi zic, bucură-te! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt, și pe morți i-a ridicat”!

     În încheiere, dimpreună cu Episcopul auxiliar al Eparhiei de Lugoj, Preasfinția Sa Episcopul Ioan, rugăm pe Cristos Cel Înviat să vă dăruiască sănătate, liniște, pace și bucurie!

 

Sărbători fericite!

Cristos a înviat!

Lugoj, Sfintele Paști                                                Alexandru Mesian
      2 mai 2021                                                           Episcop de Lugoj

  

Dată la Reședința Noastră Episcopală din Lugoj, la praznicul Învierii Domnului, Anul Domnului 2021

Însemnare: Această pastorală se va citi în fiecare biserică parohială la Sfânta Liturghie în prima zi de Sfintele Paști, iar în filii a doua zi.

 




Preasfinţitul Alexandru felicitat cu ocazia aniversării zilei de naştere de credincioşii şi corul Catedralei din Lugoj

Preasfinția Sa Alexandru Mesian, episcop eparhial de Lugoj a împlinit la 22 ianuarie 2021, frumoasa vârstă de 84 de ani. Deja în săptămâna premergătoare acestui eveniment, preasfințitul părinte episcop a fost felicitat în mai multe rânduri, de către protopopii și consilierii eparhiali, de colaboratorii de la centrul eparhial şi de alţi mulţi credincioşi.

Momentele de sărbătorire au continuat în duminica 31-a după Rusalii, la 24 ianuarie 2021, în catedrala „Coborârea Sfântului Spirit” în cadrul sfintei liturghii arhiereşti, unde preasfinţia Sa fost felicitat de către corul catedralei, pe care pe care îl consideră ca făcând parte din „familia” sa, şi de credincioșii prezenți. Acest moment, în cadrul sfintei liturghii, a fost transmis în direct pe pagina de facebook a Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj.

La sfânta liturghie arhierească, alături de preasfinţitul Alexandru şi preasfinţitul Ioan, Episcop auxiliar de Lugoj, au concelebrat: mons. Angelo-Narcis Pop, vicar general, părintele Teodor Baba, consilier eparhial şi protopop de Lugoj şi pr. Ardelean Narcis, paroh la Şanoviţa.

Răspunsurile la sfânta Liturghie au fost date de un grup restrâns de membri ai corului catedralei, dirijat de dna prof. Olimpia Drăgan.

În cuvântul de învăţătură, P.S. Alexandru a vorbit despre evanghelia zilei: vindecarea orbului din Ierihon.

„Sunt mulţi oameni orbi sufleteşte” a spus P.S. Alexandru, „care nu cunosc învăţătura lui Cristos, unii nici nu au auzit de Cristos, iar pe alţii nici nu îi interesează această învăţătură.

De aceea noi ca şi creştini – pe cât se poate – avem datoria de a-i conduce pe cei necredincioşi la Cristos, aşa cum au fost acei oameni care l-au ajutat pe orbul Bartimeu, însoţindu-l, aducându-l la Isus Cristos pentru a-l vindeca. Avem datoria când întâlnim oameni necredincioşi, să-i îndemnăm, să nu rămânem indiferenţi de aceşti orbi sufleteşte. Să-i conducem ca ei să ajungă la lumina credintei, la lumina pe care Cristos ne-o aduce, care este cu totul o altă lumină interioară în care, pentru noi, e mare lucru să-l cunoaştem pe Dumnezeu, să-l cunoastem pe Cristos, să ne bucurăm de Sfânta Împărtăşanie pe care o primim, unde îl primim pe Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu cel care a venit în lume, trimis de Tatăl Ceresc să ne aducă nouă mântuire. Suntem invitaţi să fim cu toţii apostoli ai credinţei şi avem datoria să ducem lumina Evangheliei şi altora”, a spus în încheiere P.S. Alexandru.

După Cuvântul de învăţătură, P.S. Alexandru a primit mai multe buchete de flori atât din partea corului, cât și a credincioșilor.

P.S. Ioan a adresat ierarhului sărbătorit, urări din partea clerului şi a persoanelor consacrate din eparhia de Lugoj.

„Sunt multe virtuţiile preasfinţiei Voastre” a spus reasfinţitul Ioan „pe care am vrea să le urmăm şi noi, dar în mod particular, există o virtute pe care ne-o dorim cu toţii, şi anume: să ajungem vârsta Preasfinţiei Voastre şi s-o trăim aşa cum o trăiţi preasfinţia Voastră: cu senintate, cu simplitate şi în mod natural. O altă subliniere pe care vreau să o fac este următoarea: în concurenţă cu Poporul lui Dumnezeu, clerul vă pomeneşte, vă urează şi vă felicită în fiecare zi cu următoarele cuvinte: „Pe preasfinţitul nostru, episcopul Alexandru dăruieşte-l Sfintei Tale Biserici adică Dumnezeu să facă din Dumneavoastră, aşa cum a făcut şi până acuma, UN DAR Bisericii „şi să-l dăruieşti, în pace, întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în zile, drept învăţând Cuvântul Adevărului Tău”. Întru mulţi ani, Preasfinţite Părinte!

La final, preasfinţitul Alexandru a mulţumit pentru frumoasele cuvinte adresate cu ocazia zilei sale de naștere.

„Nu numai astăzi” a apus preasfinţitul Alexandru „dar de-a a lungul celor 28 de ani de când sunt Episcop la Lugoj, aţi făcut astfel de gesturi atât de frumoase de recunostinţă, de apreciere şi de dragoste faţă de ierarhul dumneavoastră. De aceea şi Noi vă avem mereu în rugăciunile noastre; chiar şi Sfânta Liturghie de astăzi am înălţat-o către Dumnezeu ca să recompenseze eforturile tuturor credincioşilor Eparhiei noastre de Lugoj”.

A mulţumit Preasfinţitului Ioan care, în numele clerului Eparhiei de Lugoj şi a preoţilor de la catedrală a adresat aceste frumoase cuvinte şi de data aceasta, „pentru că de câteva zile se tin legate aceste evenimente”.

„Urările care mi le-aţi adresat” a continuat Preasfinţitul Alexandru, „le punem în mâna bunului Dumnezeu de la care vine toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit. Cât va voi bunul Dumnezeu, Noi suntem la dispozitia Sa, „Iată Dumnezeule vin ca să fac voia Ta!” este motto-ul care m-a condus în viata mea de preoţie, să fiu întotdeauna prezent când este vorba de obligaţiile mele ca şi cleric, ca şi episcop, în ceea ce priveşte misiunea pe care am primit-o, ca să slujim lui Dumnezeu şi Poporului lui Dumnezeu”, a spus P.S. Alexandru.

În încheiere, Preasfinţitul Alexandru a mulţumit în mod special membrilor prezenţi ai corului, care cu mult suflet se pregătesc ca serviciul religios să fie frumos mereu aşa cum a fost şi în această zi.

„Vă mulţumim încă o dată şi bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze!” a încheiat Preasfinţitul Alexandru.

Biroul de presă al Eparhiei de Lugoj