Scurt istoric al Catedralei din Lugoj
Catedrala episcopală din Lugoj, cu hramul „Coborârea Sfântului Spirit”, se numără printre cele mai valoroase monumente religioase și artistice ale Banatului.
Demersurile pentru construirea unui lăcaș de cult la Lugoj au început în anul 1837, când a fost comunicată rezoluția imperială prin care se aproba ridicarea unei biserici și a edificiilor parohiale aferente. La acea dată, comunitatea greco-catolică din Lugoj se afla sub jurisdicția Episcopiei de Oradea, deoarece Episcopia de Lugoj avea să fie înființată abia la 26 noiembrie 1853.
Lucrările de construcție au început la 30 octombrie 1843, prin punerea fundației, iar la 29 iunie 1851 a fost așezată crucea pe turn. Binecuvântarea bisericii, devenită catedrală, a avut loc la 21 noiembrie 1854. La 21 septembrie 1856 a avut loc în catedrală instalarea primului episcop al diecezei de Lugoj nou înfiinţată.
În anii următori, catedrala a fost completată și împodobită treptat. În 1857 a fost adăugată sacristia, în 1858 au fost achiziționate obiectele necesare cultului, iar în 1859 a fost instalat iconostasul. Edificiul a fost considerat pe deplin terminat și înzestrat în anul 1868. Pictura inițială a fost realizată de pictorul Moritz Breyer.
Pictura actuală a catedralei a fost inițiată de episcopul Alexandru Nicolescu și încredințată pictorului academic Virgil Simonescu (1881–1941), artist și critic de artă, fiu al Banatului, absolvent al Şcolii de Belle Arte din München. Executată între anii 1929 și 1934, în stil neo-bizantin și în tehnică tempera cu caseină, această lucrare a fost considerată la vremea sa una dintre cele mai reușite realizări de artă sacră din sud-estul Europei. La 7 octombrie 1934, după încheierea lucrărilor, catedrala a fost binecuvântată în prezența Regelui Carol al II-lea și a membrilor guvernului.
În anul 1935, Dicasterul pentru Bisericile Orientale, pe atunci Sacra Congregație pentru Bisericile Orientale, a acordat Catedralei din Lugoj, prin două Breve Apostolice, titlul de altar privilegiat. Acest privilegiu permite obținerea indulgenței plenare pentru sufletele celor răposați în cadrul Sfintei Liturghii celebrate cu această intenție.
Ulterior s-a constatat că unele dintre materialele folosite la realizarea picturii, în special cele utilizate pentru stratul de bază, nu au fost cele mai potrivite. Pentru a limita efectele acestei probleme, au fost luate măsuri de protejare prin aerisire, ventilare și reducerea fumului provenit de la lumânări. Aceste măsuri au fost aplicate până în jurul anului 1950. În deceniile următoare, umiditatea, condensul, lipsa încălzirii pe timpul iernii și insuficienta ventilare au dus la apariția unor zone de mucegai și la exfolierea stratului de culoare, în special pe pereții laterali, la cor și, parțial, în altar.
La îndemnul Înaltpreasfințitului Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, au fost făcute primele pregătiri pentru restaurarea picturii, sub coordonarea prof. Victor Jurca, pictor monumental. Între anii 1986 și 1988 au fost începute lucrări de restaurare, însă acestea au fost întrerupte înainte de a fi finalizate.
După restituirea catedralei, la 21 ianuarie 1990, sub îndrumarea Preasfințitului Ioan Ploscaru, episcop al Lugojului, au fost realizate ample lucrări de restaurare și consolidare. Între anii 1990 și 1994 au fost reparate acoperișul, turnul și fațadele exterioare, a fost instalat sistemul de încălzire centrală, au fost introduse băncile și a fost montat un sistem modern de sonorizare, considerat deosebit de performant pentru acea vreme. În anul 1995 au fost renovate și modernizate încăperile sacristiei.
Între anii 1998 și 2000, pictura murală a fost restaurată de artiștii restauratori Ludovic Miltaller senior și Ludovic Miltaller junior din Arad. Lucrările au inclus curățirea și recondiționarea suprafețelor pictate, restaurarea compozițiilor murale, refacerea decorațiilor, aplicarea foiței de aur, restaurarea iconostasului și a mobilierului, precum și placarea interiorului cu marmură.
După încheierea restaurării, catedrala a fost binecuvântată la 29 aprilie 2001 de către Înaltpreasfințitul Lucian Mureșan, Arhiepiscop și Mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș, în prezența Nunțiului Apostolic în România, Jean-Claude Périsset.
În ultimele decenii au continuat lucrările de întreținere și modernizare. Au fost electrificate clopotele și orologiul din turn, a fost extins sistemul de sonorizare în exterior prin instalarea unor difuzoare în turn și a fost introdus un sistem electronic pentru redarea sunetului de toacă. În anul 2021 a fost instalat un sistem video Full HD pentru transmiterea online a celebrărilor liturgice, iar în perioada 2023–2024 au fost renovate și reamenajate cele două încăperi ale sacristiei.
Astăzi, Catedrala episcopală din Lugoj rămâne un loc de rugăciune și un reper important al vieții spirituale, istorice și culturale a Eparhiei de Lugoj și a Banatului.