Vizită pastorală a Preasfinţitului Ioan în parohiile Arad-Şega şi Dumbrăviţa

Din încredințarea Preasfințitului Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj, în a doua şi a treia zi de Crăciun, Preasfinţia Sa, Călin Ioan Bot, Episcop auxiliar de Lugoj, s-a aflat în mijlocul comunităţilor din parohiile Arad-Şega (Protopopiatul de Arad) şi Dumbrăviţa (Protopopiatul de Timişoara).

• Prima parohie vizitată a fost Arad-Şega, duminică 26 decembrie. Preasfinţia Sa a fost însoţit de Mons. Angelo Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj.

La Sfânta Liturghie alături de Preasfințitul Ioan au concelebrat: Mons. Angelo Narcis Pop Vicar general, pr. Radu Vorindan, Protopopul Aradului, pr. Sorin Seviciu, parohul locului, pr. Romeo Bodea, paroh la Arad-Micălaca, pr. Ovidiu Crişan, administrator parohial la Capela „Bunavestire” Arad şi parohia Arad-Grădişte.

În cuvântul de învățătură, Preasfinţitul Ioan a vorbit despre Preasfânta Fecioară Maria, Mama lui Isus în contextul episodului evanghelic al fugii în Egipt. Pornind de la întrebarea: cum o fi trăit Maria, Crăciunul acela unic şi original, PS Ioan a subliniat câteva aspecte.

• În primul rând pericolul şi îngrijorarea călătoriilor pe care Sfânta Familie le-a făcut pe traseul Nazaret-Betleem-Egipt-Nazaret. În ciuda vicisitudinilor, Maria era prudentă şi urma semnele pe care Providenţa i le trimitea. Era încrezătoare în lucrarea lui Dumnezeu.
• Un alt aspect: e imposibil ca Maria să nu fi fost tainic şi eficient pregătită personal de Dumnezeu, şi dincolo de ceea ce cunoaştem din Scripturi în vederea misiunii sale de Mamă a Fiului lui Dumnezeu.
• „Ceea ce, diferit de experiența oricărui om” a spus Preasfinţitul Ioan „îi lipsește Mariei și astfel face unică trăirea ei, sunt reziduurile, umbrele, deruta și teama pe care le lasă în sufletele noastre păcatul, fapt de care adesea nici nu ne dăm seama, fiindcă trăim cu el de mici. În viața Mariei are loc lucrarea exclusivă a lui Dumnezeu, care ne depășește pe oricare dintre noi. Făcându-i loc în sufletul și viața ei, Dumnezeu a ”năvălit” aici, cu lucrarea sa minunată”.

Oprindu-se la semificaţia cuvântului Bethleem care înseamnă „casa pâinii” Preasfinţitul Ioan a scos în evidenţă faptul că aici „s-a copt” cu adevărat cea mai proaspătă și tainică pâine. „Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi în veci, iar pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viaţa lumii”. (Ioan 6,51).

Părintele paroh Sorin Seviciu a mulţumit Preasfinţitului Ioan pentru prezenţa în mijlocul credincioşilor şi de-asemenea a mulţumit şi preoţilor concelebranţi.

* * *

• A doua vizită, 27 decembrie, parohia Dumbrăviţa.

La invitaţia Părintelui paroh Remus Dobra şi a consiliului parohial, în a treia zi de Crăciun, la 27 decembrie, de sărbătoarea Sf. Arhidiacon Ştefan, Preasfinţitul Ioan a vizitat parohia cu hramurile „Preasfânta Treime” și „Nașterea Maicii Domnului” din Dumbrăviţa.

În deschiderea cuvântului de învăţătură: „Am venit în parohia dumneavoastră pentru a ne ruga împreună azi în a III-a zi de Crăciun și de sărbătoarea Sf. Arhidiacon Ștefan”. Am venit și cu mare recunoștință și admirație pentru munca despusă aici de părintele Remus și familia sa, sprijinit de mulți dintre dumneavoastră”, a spus Preasfinţitul Ioan în deschiderea cuvântului de învăţătură.

În continuare Preasfinţia Sa a vorbit despre jerffă: jertfa Fiului stăpânului viei şi a martiriului lui Ştefan. „Cred că atunci când Dumnezeu cere o jertfă vrea să vadă ceva și vrea să vedem, să înțelegem ceva”, a subliniat PS Ioan. În acest sens a vorbit despre episodul Jertfei lui Avraam subliniind două aspecte:

1. Dumnezeu vrea ”să vadă ceva.” În jertfirea lui Isaac, Dumnezeu a voit nu atât să vadă credința, atașamentul lui Avraam, ci a voit să provoace spre creștere pe aceste virtuți. Viruțile noastre nu cresc decât atunci când sunt încercate. Pare că nu există o altă cale.
2. ”Să vedem ceva”. Dumnezeu voiește ca și noi să înțelegem inima Sa de Părinte. Dacă pe Isaac, fiul lui Avraam, Dumnezeu l-a cruțat, pe Fiul său Isus nu l-a cruțat ci la dat pentru ca nimeni din cei ce cred în El să nu piară ci să aibă viață veșnică. Se pare că nu putem înțelege inima, sentimentele lui Dumenzeu față de noi decât atunci când ne sunt atinse propriile sentimente. Însă pe Isus, Dumenzeu Tatăl și l-a „recuperat” prin glorioasa înviere.

Referindu-se la martiriul Sfântului Arhidiacon Ştefan, Preasfinţia Sa a împărtăşit un detaliu «”Ce-i cel priveau, vedeau fața lui ca fața unui înger.” Când Ștefan dă mărturie despre credința și iubirea sa față de Dumnezeu, când ”vede crerurile deschise” chipul lui este transfigurat și luminos și pe chipul său, persecutorii săi văd lumina cerurilor deschise. Asta face convingerea Sfântului Ştefan şi iubirea lui faţă de Dumnezeu», a spus în încheiere PS Ioan.

Părintele paroh Remus a mulţumit Preasfinţitului Ioan pentru vizita pastorală.

În ambele vizite pastorale, Preasfințitul Ioan a transmis salutul şi binecuvântările Preasfinției Sale Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj.

A consemnat, ipod. Raimondo-Mario Rupp